Cum s-a schimbat Ungaria în cei patru ani sub conducerea lui Viktor Orban

Cum s-a schimbat Ungaria în cei patru ani sub conducerea lui Viktor Orban

Premierul maghiar, Viktor Orban

Cabinetul conservator condus de Viktor Orban, aflat la conducerea Ungariei din 2010, a schimbat profund ţara, lăsând în urmă o serie de măsuri controversate, criticate de comunitatea internaţională în repetate rânduri. Fidesz, partidul de guvernământ condus de premierul Orban, rămâne favoritul detaşat al alegerilor legislative ce se vor desfăşura în Ungaria duminică, 6 aprilie.

De-a lungul celor patru ani la conducerea ţării, Fidesz a promovat o platformă conservatoare, naţionalistă, care, potrivit analiştilor, atentează la valorile europene ale democraţiei. Majoritatea pe care partidul lui Orban o deţine în Parlamentul de la Budapesta a ajutat la promulgarea unor proiecte legislative contestate chiar şi de populaţie, precum reformele din mass media, modificarea Constituţiei şi reabilitarea unor figuri istorice controversate.

Reforma presei

Conform unei analize AFP, preluate de Mediafax, după victoria la alegerile din aprilie 2010, Guvernul conservator a propus o reformă a presei, care a marcat începutul unei dispute legislative. Presa a fost pusă sub tutela unui consiliu format din persoane apropiate puterii, fiind nevoită să respecte noi legi mai restrictive în domeniu.

Criticată de numeroşi jurnalişti şi de asociaţiile de profil din ţară, care au atras atenţia că reprezintă o ameninţare la libertatea de exprimare, legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie, provocând un conflict între Budapesta şi Bruxelles, în contextul în care Ungaria prelua preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

După câteva luni, Budapesta a acceptat concesii, dar insuficiente pentru a îndepărta îngrijorările privind ameninţarea la adresa libertăţii presei, potrivit Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Conflicte repetate cu Uniunea Europeană

UE i-a cerut premierului Viktor Orban modificarea unor legi privind protecţia datelor, justiţia şi Banca Centrală (MBN). Atacurile împotriva acestei instituţii au condus, la sfârşitul lui 2011, la suspendarea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi a ajutorului UE pentru Ungaria, într-un moment în care Budapesta era afectată de criza financiară. În final, Ungaria a decis că nu mai are nevoie de împrumutul de la FMI şi UE.

În prezent, toţi membri din consiliul de conducere a Băncii Naţionale sunt persoane apropiate de partidul conservator aflat la putere, Fidesz.

Noua Constituţie şi protestele de stradă

Cele mai grave dispute între Bruxelles şi Budapesta au luat amploare odată cu intrarea în vigoare a noii Constituţii, la începutul anului 2012. În noua Constituţie au fost incluse valorile promovate de Viktor Orban - familia tradiţională şi creştinismul. Textul, care a fost contestat prin cinci amendamente, a consolidat puterea Fidesz în toate instituţiile puterii şi ale contraputerii.

Manifestaţii ale societăţii civile, conduse de asociaţia „Un milion pentru libertatea presei", au luat atunci amploare. La 3 ianuarie 2012, zeci de mii de cetăţeni au ieşit în stradă pentru a denunţa „dictatura Orban". Aflată în acel moment în funcţia de secretar de Stat, Hillary Clinton s-a declarat îngrijorată „în legătură cu situaţia democraţiei din Ungaria".

La rândul său, UE şi-a intensificat presiunile asupra Guvernului de la Budapesta, încercând să obţină concesii, în special în domeniul justiţiei.

În pofida controverselor, Ungaria a ieşit treptat din atenţia UE, care s-a concentrat asupra crizei financiare din zona euro. În plus, Ungaria şi-a restabilit situaţia financiară, iar în 2013 a reuşit să iasă de sub procedura de deficit excesiv. Manifestaţiile au început să scadă în intensitate, în timp ce opoziţia de stânga a făcut eforturi să fie unită şi să se facă auzită.

Antisemitism

Deşi Viktor Orban a asigurat că promovează o „toleranţă zero" faţă de antisemitism, incidentele sau declaraţiile antisemite au luat amploare în Parlamentul de la Budapesta în ultimii patru ani.

Reabilitarea fostului regent al Ungariei, contraamiralul Miklos Horthy, aliat al lui Hitler, şi a altor personalităţi antisemite, l-au determinat pe scriitorul Elie Wiesel, laureat al Premieului Nobel pentru Pace şi supravieţuitor al Holocaustului, să restituie Guvernului de la Budapesta, în iunie 2012, decoraţia Marea Cruce de Merit a Republicii Ungare.

Cea mai recentă polemică a avut loc recent şi a vizat construirea unui monument controversat pentru a marca 70 de ani de la invadarea Ungariei de către Germania nazistă. Comunitatea evreilor a acuzat Guvernul conservator că evită referirile privind responsabilitatea Ungariei în Holocaust.

Citeşte mai multe despre Ungaria 

Bruxelles: România şi Ungaria, oile negre ale democraţiei în UE

Comisia Europeană a adoptat marţi un nou set de reguli organizat în trei etape, care permite intervenţia preventivă în cazul încălcării principiilor statului de drept, în statele membre, informează Agerpres. Rugată să dea exemple privind „ameninţarea sistemică" la adresa statului de drept, vicepreşedintele Viviane Reding a prezentat cazurile României şi Ungariei.

Potrivit ultimelor sondaje, partidul premierului Viktor Orban va câştiga alegerile parlamentare din Ungaria

Într-un sondaj realizat la jumătatea lunii martie , Fidesz a fost creditat cu 32 la sută din intenţiile de vot, înregistrând o creştere de doi la sută faţă de luna precedentă. Ultima dată Fidesz a atins acest nivel de popularitate în urmă cu trei ani. Lista comună a stângii şi  a  liberalilor s-a menţinut la 23 la sută. A crescut şi procentul ecologiştilor de la LMP, („Se poate altă politică”)- de la doi la patru la sută, analiştii prevăzând că este posibil ca până la 6 aprilie să depăşească pragul electoral de cinci la sută. Dar cea mai mare creştere a fost înregistrată de partidul de extremă dreapta Jobbik. care a ajuns la 11 la sută în condiţiile în care, în urmă cu două luni se cifra la şase la sută.

Interdicţia asupra lui Gabor Vona, o măsură luată cu întârziere

Autorităţile din România au început demersurile pentru a interzice de-acum înainte prezenţa în ţara noastră a lui Gabor Vona, liderul partidului de extremă dreaptă din Ungaria, „Jobbik”. Motivul, propagandă revizionistă.

Să nu uităm ca una dintre lozincile purtate şi strigate în timpul demonstraţiei de la Târgu-Mureş a fost „să piară Trianonul”, referire la acordul de pace de la sfârşitul Primului Război Mondial când Transivania, până atunci parte a Ungariei, a revenit României, alături de cererile de autonomie.

Budapesta: Mazihisz va boicota comemorarea Holocaustului, organizată de guvernul Orban

Adunarea extraordinară a MAZSIHISZ- Federaţia Comunităţilor Evreilor din Ungaria – desfăşurată pe 9 februarie a.c., a decis ca, deocamdată, să nu participe la ceremoniile de comemorare a  deportărilor evreilor din Ungara (şi din Transilvania de nord) care au avut loc în urmă cu 70 de ani, în primăvara-vara lui 1944.


 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: