Bulgaria se alătură Poloniei şi susţine Guvernul Orban în disputa sa cu UE

După Polonia, Ungaria este susţinută şi de Bulgaria în disputa sa cu Uniunea Europeană (UE). Un raport prezentat în Parlamentul European (PE) arată că puterea actuală de la Budapesta nu ţine cont de statul de drept.

Un ministru bulgar a anunţat că Parlamentul şi Guvernul de la Sofia vor fi de partea Ungariei în cazul propunerii unor sancţiuni împotriva sa în baza Articolului 7 din Tratatul UE.

O eventuală sancţiune împotriva Ungariei „ar constitui o încălcare a suveranităţii unei ţări a Uniunii Europene“, a apreciat ministrul Apărării Krasimir Karakacianov, dând asigurări că întreg Cabinetul Boiko Borisov este de această părere.

„Dacă Ungaria este vizată în prezent şi tentative de a sancţiona Polonia au fost făcute, Bulgaria ar putea să devină într-o zi obiectul unei propuneri asemănătoare“, a adăugat el, citat de AFP şi Agerpres în pagina electronică.

Sofia este criticată cu regularitate de Bruxelles pentru ineficienţa sa în combaterea corupţiei, notează AFP.

Eurodeputaţii au votat săptămâna trecută pentru lansarea procedurii contra Ungariei privind statul de drept. Membrii PE au aprobat raportul elaborat de eurodeputata Judith Sargentini (din grupul Verzilor) care constată „un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor Uniunii Europene“ şi cere activarea procedurii Articolului 7 din Tratatul UE.

Este prima dată când PE solicită Consiliului UE să ia măsuri împotriva unui stat membru pentru a preveni o ameninţare sistemică la adresa valorilor fundamentale ale Uniunii. Aceste valori, care sunt consacrate în Articolul 2 al Tratatului UE şi reflectate în Carta drepturilor fundamentale ale UE, includ respectul pentru democraţie, egalitate, statul de drept şi drepturile omului. 

Îngrijorările principale ale PE în cazul Ungariei

• funcţionarea sistemului constituţional şi electoral, 

• independenţa judiciară,

• corupţia şi conflictele de interese,

• protecţia datelor personale, 

• libertatea de exprimare,

• libertatea academică,

• libeatatea de religie,

• libertatea de asociere,

• dreptul la tratament egal, 

• drepturile persoanelor aparţinând unor minorităţi, incluzând comunitatea romă şi comunitatea evreiască,

• drepturile fundamentale ale imigranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor, 

• drepturile economice şi sociale. 

Următoarele etape

Propunerea pentru o decizie a Consiliului va fi transmisă statelor membre ale UE. Acestea pot, cu o majoritate de patru cincimi, să determine existenţa unui risc clar pentru încălcarea valorilor europene în Ungaria. Înainte de a lua o decizie, Consiliul trebuie să audă poziţia autorităţilor din Ungaria, iar Parlamentul va trebui să îşi dea consimţământul. Statele UE pot, de asemenea, să adreseze recomandări Ungariei pentru a contracara riscul.

Într-o etapă ulterioară, Consiliul European poate decide, în unanimitate şi cu consimţământul Parlamentului, existenţa încălcării grave şi persistente a statului de drept, democraţiei şi drepturilor fundamentale în Ungaria. Aceasta ar putea conduce la sancţiuni precum suspendarea dreptului de vot în Consiliu.

În decembrie 2017, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene adoptarea unei decizii similare în cazul Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

Polonia a anunţat că se va opune adoptării unor sancţiuni împotriva Ungariei.

Ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a declarat că votul din PE  este o „răzbunare meschină“ a politicienilor pro-imigraţie.