Lupta pe bani dintre sud-estul sărac şi nordul finanţator: mizele României la summit-ul de la Bruxelles
0
Valoarea fondurilor structurale care vor fi alocate României pentru perioada 2014-2020 ar putea fi stabilită joi şi vineri la Bruxelles. Decizia depinde însă de „luptele“ de imagine dintre politicienii străini.
Liderii celor 27 de state comunitare se reunesc astăzi la Bruxelles pentru a încerca încă o dată să ajungă la un consens în ceea ce priveşte următorul cadru bugetar multianual al Uniunii Europene, aferent perioade 2014-2020.
Dezbaterile încep însă într-o atmosferă tensionată, alimentată de rezultatele economice sub aşteptări. În blocul comunitar s-au creat deja două tabere opuse: cei care vor ca bugetul să fie scăzut sau măcar îngheţat şi cei care cer bani pentru investiţii ca strategie de ieşire din criză. Primul grup este condus de Marea Britanie, care a devenit recent cel mai aprig contestatar al Bruxelles-ului.
Instituţiile UE trebuie să se adapteze lumii reale. Cheltuielile bugetare trebuie reduse mai mult. David Cameron, premierul Marii Britanii
Pentru premierul David Cameron, summitul reprezintă prima reuniune la nivel înalt după ce a anunţat, la sfârşitul lunii ianuarie, că va iniţia un proces de renegociere a condiţiilor în care Marea Britanie a aderat la UE şi că va organiza chiar un referendum pentru a oferi cetăţenilor posibilitatea de a decide dacă rămân sau nu în Uniune. Cameron este hotărât să plece de la masa negocierilor fără un acord, în cazul în care bugetul nu va fi tăiat sau îngheţat, a anunţat miercuri purtătorul său de cuvânt.
Lupta dintre sud-estul sărac şi nordul finanţator
Dacă şi acest summit va avea soarta celui precedent, din noiembrie 2012, iar liderii vor pleca de la Bruxelles fără o structură cât de cât clară a bugetului, vor trece alte câteva luni până la o nouă reuniune. Amânarea ar fi astfel o încercare grea, în contextul în care europarlamentarii trebuie ca, până la sfârşitul anului, să elaboreze şi să voteze cele aproximativ 70 de legi pentru a trasa cadrul bugetului pentru următorii şapte ani.
Bugetul trebuie să-i sprijine pe cei mai vulnerabili europeni. Statelor sărace trebuie să li se aloce fonduri structurale şi sprijin financiar mai mult. François Hollande, preşedintele Franţei
La polul opus se găseşte grupul condus de Polonia, din poziţia singurului stat comunitar care a reuşit să evite criza economică. Varşovia se opune vehement tăierii bugetului, în special dacă aceste reduceri se vor aplica sumelor alocate drept fonduri structurale şi de coeziune. Polonia are una dintre cele mai ridicate rate de absorbţie a banilor europeni şi este şi unul dintre principalii beneficiari ai subvenţiilor directe acordate fermierilor.
Franţa cere mai mult sprijin pentru ţările sărace
De această parte a intrat în dezbatere şi Franţa. „Bugetul trebuie să vină în continuarea pactului fiscal adoptat în iunie 2012 şi trebuie să-i sprijine pe cei mai vulnerabili europeni”, a declarat marţi François Hollande, preşedintele Franţei, adresân-
du-se plenului Parlamentului European.
De aceea, acestor state trebuie să li se aloce fonduri structurale şi sprijin financiar mai mult, a adăugat socialistul, cerând totodată şi o mai bună coordonare a politicilor bugetare şi a iniţiativelor comune pentru a încuraja crearea de locuri de muncă şi pentru a impulsiona revenirea economică.
„În caz contrar, am condamna Europa la austeritate fără sfârşit şi nu voi tolera asta”, a spus Hollande, care a atacat dur şi Marea Britanie. „Mi s-a spus că nu se poate ajunge la o soluţie cu Marea Britanie. Dar de ce trebuie să decidă un singur stat pentru toate celelalte?”, s-a întrebat Hollande.
Statele din sudul lovit de criză, precum Spania, Italia, Portugalia şi Grecia, se află în aceeaşi tabără şi argumentează că tăierea fondurilor de coeziune contravine principiilor de dezvoltare armonioasă pe întregul teritoriu al Uniunii – raţionament invocat şi de ţările din estul mai sărac al blocului.
Germania rupe alianţa cu Parisul pentru Londra
Mişcarea lui Hollande aduce încă o dată în lumina reflectoarelor şubrezirea alianţei dintre Paris şi Berlin, un tradiţional susţinător al austerităţii. Pe consecvenţa acestor politici se bazează şi Cameron, care încearcă să o coopteze pe Angela Merkel, cancelarul german, de partea liderilor care sprijină reducerea bugetului.
Germania, alături de liderii din Suedia, Danemarca şi Olanda, a fost deja de acord să facă front comun în favoarea tăierilor, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului britanic, adăugând că înţelegerea s-a încheiat duminică, printr-o convorbire
telefonică.
România: ce putem pierde, ce avem de câştigat
Ambele tabere, atât avocaţii austerităţii, cât şi cei care susţin că statele sărace au nevoie de mai mult sprijin financiar prin fonduri structurale, se pot folosi de România ca argument şi exemplu în dezbatere.
În urmă cu mai bine de un an, statele net-contributoare la bugetul Uniunii – printre care Marea Britanie, Franţa şi Olanda – aduceau pentru prima dată în discuţie posibilitatea ca fondurile structurale alocate în următorul cadru bugetar să ţină cont de rata de absorbţie, iar statele care nu s-au arătat interesate de banii europeni să primească din start sume mai mici.
Se vorbea chiar despre redirecţionarea fondurilor către state cu rate ridicate de absorbţie.
Propunerea nu a fost eliminată, însă cel mai probabil că nu se va materializa prin reducerea fondurilor de coeziune, ci prin reducerea sumelor alocate drept subvenţii agricole.
Marea Britanie şi grupul nordicilor cer această măsură, în timp ce Franţa şi Polonia, printre principalii beneficiari ai ajutoarelor directe pentru fermieri, o resping.
România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state comunitare în funcţie de rata reală de atragere a banilor europeni.
La 31 ianuarie, suma efectivă rambursată de Bruxelles pentru proiecte pe fonduri europene se ridica la puţin peste 2,2 miliarde de euro. Bulgaria, statul cu care România s-a „bătut” pentru acest ultim loc, ne-a depăşit încă din 2010.
În ciuda acestui eşec, România era, la începutul anului trecut, un beneficiar net al bugetului UE.
În primii cinci ani de apartenenţă la UE, statul a primit cu 5,7 miliarde de euro mai mult decât a vărsat în vistieria Bruxelles-ului, declara Leonard Orban, pe atunci ministru al Afacerilor Europene.
Se încarcă comentariile...
