Balcanii de Vest, poligonul de teste al propagandei ruse

Balcanii de Vest, poligonul de teste al propagandei ruse

Pre;edintele rus Vladimir Putin, în vizită în Serbioa

Statele din Balcanii de Vest sunt importante pentru politica externă a  preşedintelui rus Vladimir  Putin. Campania de propagandă a Rusiei este foarte concentrată şi vizează comunităţile vorbitoare de limbă slavă şi ortodoxe, în general, pe sârbii din Balcani. Principalele instrumente ale politicii de intoxicare ale Rusiei sunt postul de televiziune RT şi agenţia de ştiri în limba sârbă  Sputnik Srbija, scrie „Washington Post“.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
 Mulţi ruşi au văzut în destrămarea  Iugoslaviei o umilinţă pentru Rusia , deoarece Occidentul a ignorat punctele de vedere ale Moscovei .  Liderul de la Kremlin nu s-a împăcat cu ideea că  Rusia a pierdut influenţa în Kosovo,  dar s-a folosit  de modalitatea prin care această provincie şi-a dobândit autonomia şi independenţa faţă de Serbia aplicând aceeaşi metodă în regiunile separatiste din Gerogia,  Abhazia şi Osetia de Sud, în 2008, şi în Crimeea, în 2014. Occidentului i s-a răspuns cu armele sale.  
 
Ruşii cred că pentru a fi o mare putere, ţara lor trebuie să fie implicată şi prezentă în Balcani. Încă din timpul Imperiului Ţarist au două obsesii: controlul Strâmtoriiarea Bosfor şi  „pan-slavismului“, susţinând că există o „relaţie specială“ între Rusia şi naţiunile slave din Balcani, notează „Washington Post“.
 
Cum se desfăşoară campania de propagandă
 
Campania de propagandă a Rusiei este foarte concentrată şi vizează comunităţile vorbitoare de limbă slavă şi ortodoxe, în general, pe sârbii din Balcani. Principalele instrumente ale politicii de intoxicare ale Rusiei sunt postul de televiziune RT şi agenţia de ştiri în limba sârbă  Sputnik Srbija.
 Mesajul principal este simplu: Există o relaţie specială între Rusia şi comunităţile slave,  ortodoxe din Balcani.
 
Vin apoi „ analiştii“ şi „comentatorii“ să demonstreze acest lucru. În primul rând,  fac referiri în mod repetat la istoria şi cultura comună slavă, cu accent pe implicarea binefăcătoare a Imperiului Rus, în această parte a lumii.
 
În al doilea rând, este folosită din plin  retorica anti-occidentală, cu accent pe o rană încă nevindecată: bombardamentele  NATO asupra Serbiei din 1999 şi pierderea unor părţi din teritoriul Serbiei.
 
În cele din urmă,  se recurge şi la teorii ale conspiraţiei despre o ameninţare permanentă din partea Occidentului, cum ar fi cea că Madeleine Albright, care a fost secretar de stat al SUA când NATO a bombardat Iugoslavia în 1999,  avea o „ură patologică faţă de slavi“.
 
Desigur, originile comune slave nu înseamnă dezinformare. Dar ceea ce Rusia încearca să „vândă“ este imaginea că nu tratează aceste naţiuni de sus că tratează cu guvernele slave din Serbia, Macedonia, Muntenegru, sau Republica Srpska din componenţa Bosniei Herţegovinei de la egal la egal.  În schimb, Occidentul le tratează cu superioritate, le cere reforme şi în plus îşi vor pierde şi identitatea şi independenţa dacă vor intra în Uniunea Europeană.  Iar mesajul pare să prindă , sprijinul public pentru UE a început să scadă constată „Washington Post“..
 
Strategia de comunicare a Rusiei dă roade. A crescut procentul cetăţenilor sârbi care declară că ar prefera ca ţara lor să fie aliată cu Rusia (67,2 la sută în favoarea şi 18,8 la sută împotrivă) faţă de cei care spun că ar dori să se alăture Uniunii Europene (50,9 la sută pentru la 38,8 la sută  împotrivă).
 
Şi asta în ciuda faptului că  strategiile ruse de dezinformare nu oferă o alternativă coerentă la Uniunea Europeană. Mass-media rusă  critică Bruxelles-ul şi politica europeană , dar nu descriu Uniunea Eurasiatică ca o alternativă viabilă pentru Balcanii de Vest.
 
Lucrurile par să fie mai dificile din punct de vedere militar. Rusia stă prost la acest capitol mai ales după ce mai multe state din Balcani au aderat la NATO.  Ultimul stat fost iugoslav care va adera efectiv la NATO , în undeva în perioada decembrie 2016 şi aprilie 2017, este Muntenegru. În plus,  Uniunea Europeană a acceptat marţi cererea de aderare depusă de Bosnia-Herţegovina în luna februarie, dar procesul va dura, iar Mosova are timp de manevre. În faţa acestei situaţii  Moscova încurajeajă cooperarea militară strânsă a Serbiei cu Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).  
 
Ce încearcă Rusia să obţină ?
 
Dar această campanie anti-NATO ar putea avea un impact semnificativ , pe termen scurt, asupra misiunilor de menţinere a păcii a Uniunii Europene (EUFOR) şii a NATO (KFOR) în Balcanii de Vest.
 
De altfel, preşedintele Republicii Srpksa a anunţat că nu renunţă la controversatul referendum  privind declararea unei zile naţionale a entităţii sîrbeşti din Bosnia-Herţegovina. Observatorii scenei politice bosniace şi comunitatea internaţională se tem că un asemenea referendum va întări tendinţele separatiste. Milorad Dodik a declarat că referendumul va avea loc, cum era planificat, în 25 septembrie, deşi Curtea Constituţională a refuzat să recunoască 9 ianuarie drept o zi naţională, pe motiv că este „discriminatorie”.
 
Dodik a ţinut însă să precizeze că referendumul nu are conotaţii separatiste, şi că este doar un test al voinţei populare. Dar a adăugat că separarea nu este un capitol închis pentru că „nu se ştie ce vor face generaţiile următoare”.
 
În opinia Curţii Constituţionale din Bosnia-Herţegovina, data de 9 ianuarie discriminează majoritatea bosniacilor pentru că reaminteşte de proclamarea aşa-numitei Republicii Populare Sârbe în 1992, când Bosnia era încă parte din Iugoslavia, şi a cerut sârbilor bosniaci să aleagă o zi care să fie reprezentativă şi pentru croaţi şi musulmani.
 
Comunitatea internaţională cere de asemenea să se renunţe la referendum, văzut drept un atac frontal împotriva acordurilor de pace de la Dayton care au pus capăt războiului bosniac din 1992-1995.
 
Dar Dodik a  ţinut să sublinieze că va discuta despre organizarea referendumului cu preşedintele rus Vladimir Putin, cu care se va întâlni pe 22 septembrie la Moscova.
 
Balcanii pot fi un teren de testare pentru campaniile de propagandă ale Kremlinului şi în alte zone. Cu investiţii limitate  Moscova a obţinut rezultate remarcabile: opinie publică favorabilă, formaţiuni politice  pro-ruse  în Parlamentul sârb.
 
Uniunea Europeană a încercat să contracareze propaganda rusească în primul rând în ţările vorbitoare de limbă rusă, dar nu a acordat încă atenţia necesară asupra influenţei ruseşti în Balcani, în ciuda îndemnurilor făcute de London School of Economics în timpul Conferinţei privind implicarea Rusiei în Balcani  din  2015.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările