ANALIZĂ Rusia şi Turcia se bat pentru influenţă în Bulgaria

Campania electorală pentru alegerile legislative anticipate de duminică din Bulgaria a fost marcată şi de dezbaterile privind relaţiile cu Moscova şi Ankara, dar şi de multe promisiuni de creştere a salariilor şi pensiilor.

6,8 milioane de alegători bulgari, dintre care 1,5 milioane de origine turcă, sunt din nou chemaţi la urne dumică pentru a-şi  alege parlamentarii pentru a treia oară în patru ani, dar bulgarii par dezinteresaţi de scrutin şi obosiţi de atâtea promisiuni. Deşi votul este obligatoriu, nu se aşteapă o participare la vot mai mare de 50 la sută din numărul bulgarilor cu drept de vot, asta şi din cauza faptului că nu se aplică sancţiuni, deşi legea prevede acest lucru.  

Cele două principale formaţiuni rivale, partidul conservator GERB, condus de fostul premier Boiko Borisov, şi partidul socialist BSP, condus de Kornelia Ninova, au iniţiative asemănătoare pe numeroase teme, ambele dorind de exemplu creşterea veniturilor celor mai nevoiaşi, dar abordarea lor este diferită în problematica politicii externe. 

Socialiştii promit să lupte pentru ridicarea sancţiunilor UE pentru Rusia

Astfel, şefa socialiştilor bulgari a promis că va face tot posibilul pentru a obţine o ridicare a sancţiunilor impuse Rusiei de către Uniunea Europeană şi va merge până la exercitarea dreptului de veto în Consiliul European pentru a bloca o nouă prelungire a acestor sancţiuni. „Dacă Partidul Socialist câştigă alegerile şi eu voi fi premier, voi merge la Bruxelles şi voi spune: Domnilor, data viitoare când veţi vota prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei, Bulgaria se va opune prin veto“, a dat asigurări Kornelia Ninova într-o dezbatere electorală. 

Analistul politic bulgar Antoni Galabov consideră că există riscul unei schimbări a orientării euroatlantice a Bulgariei, dacă socialiştii vor cîştiga alegerile. 

Chiar dacă conservatorul Boris Borisov are un discurs pro-UE, nici el nu poate ignora Moscova, având în vedere dependenţa energetică a ţării sale faţă de Rusia, susţin analiştii.

Propaganda rusă

Iar Moscova nu a stat cu mâinile în sân în această campanie. Kremlinul s-a implicat activ în campania electorală din Bulgaria, încercând să readucă în memoria foştilor aliaţi de la sud de Dunăre vechea colaborare dintre Sofia şi Moscova, în special aceea în domeniul militar. Televiziunea „Russia Today“, considerată a fi principalul canal al propagandei Moscovei în străinătate, a realizat un reportaj despre cum ar putea colabora din nou Bulgaria şi Rusia în domeniul militar. Jurnaliştii au lăsat să se înţeleagă că Occidentul nu se gândeşte la binele bulgarilor, iar Rusia îi poate sancţiona, dar nu o va face, în numele tradiţionalei prietenii.

Implicarea Turciei

Pe finalul de campanie Turcia a ţinut capul de afiş. Ankara a fost acuzată de autorităţile de la Sofia că încearcă să influenţeze votul minorităţii turce, care formează 8,8% din populaţia Bulgariei. Tensiunile au izbucnit la începutul lunii martie, când ambasadorul Turciei la Sofia a apărut într-un film de propagandă electorală al unui nou partid, DOST (Prieten ), formaţiune desprinsă din principalul partid al minorităţii turce, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi. 

Atât conservatorii, cât şi socialiştii au respins categoric ingerinţele reprezentanţilor turci, deşi partidul DOST are slabe şanse de a atinge pragul electoral de 4% necesar intrării în parlament. Culmea este că şi aceste partide ale etnicilor turci, unul este pro-rus, MDL, şi unul este pro turc DOST. Bulgaria se simte ameninţată într-un mod direct de deteriorarea relaţiilor între Uniunea Europeană şi Turcia. Există temerea că sutele de mii de refugiaţi aflaţi în Turcia pot porni prin Bulgaria spre Europa Occidentală.

Erdogan acuză "presiunile" exercitate asupra minorităţii turce în Bulgaria 

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a denunţat joi "presiunile" exercitate asupra minorităţii turce în Bulgaria, după ce Sofia a acuzat Ankara de amestec în alegerile legislative anticipate prevăzute duminică în această ţară, transmite AFP. 

"Să vedem, să aflăm că anumite presiuni sunt exercitate acolo ne îndurerează profund. Pe de o parte, ei vorbesc despre democraţie şi, pe de alta, exercită presiuni asupra turcilor. Este pur şi simplu intolerabil!", a afirmat Erdogan, într-un discurs susţinut la Ankara. 

Nu avem pretenţii asupra niciunui teritoriu, asupra suveranităţii nimănui. Noi acţionăm pentru a proteja drepturile semenilor noştri", a subliniat Erdogan.

"Sperăm din toată inima că alegerile din Bulgaria se vor desfăşura în linişte, în mod corect şi transparent", a mai spus preşedintele turc.

Un alt indiciu al tensiunilor turco-bulgare este şi intenţia anunţată marţi de guvernul de la Sofia de a stopa procedura de concesionare a aeroportului din Sofia, de care erau interesate şi două companii turce. 

Promisiunile partidelor

Atât conservatorii, cât şi socialiştii susţin creşterea pensiei minime până la 150 de euro pe lună, o solicitare venită iniţial dinspre partidele ultranaţionaliste. Programul GERB include şi o creştere a salariului minim brut la 325 de euro pe lună (de la 230 de euro în prezent) şi promite o creştere a salariului mediu lunar la 740 de euro în următorii patru ani, de la 500 cât este în prezent. 

La rândul lor, socialiştii au promis măsuri de stimulare a creşterii demografice, după ce Bulgaria a pierdut în ultimii 25 de ani un sfert din populaţie, mai ales din cauza emigraţiei către vestul Europei. 

Situaţia pe scena politică din Bulgaria s-ar putea să nu se limpezească nici după aceste alegeri.  Socialiştii şi conservatorii ex-premierului Borisov se află umăr la umăr în sondaje, cu 30 - 33% din preferinţe. Socialiştii au luat avânt după ce, în urmă cu cinci luni, candidatul său, generalul Rumen Radev, a obţinut o victorie categorică în alegerile prezidenţiale. Partidul şi-a reînnoit conducerea, reuşind să atragă persoane populare.

Şanse de a intra în noul Parlament au coaliţia „Patrioţii uniţi“, formaţiunea „Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi“, Partidul Etnicilor Turci şi al Musulmanilor, coaliţia „Blocul reformator“, Partidul „Voinţa“ şi coaliţia „ABV- Mişcarea 21“. Ultimele trei se află în sondaje foarte aproape de pragul de 4% impus pentru accesul în Parlament.  

Campania s-a desfăşurat până acum relativ paşnic, fără scandaluri deosebite. Opoziţia, cu mici excepţii, nu profitat de cazurile notorii de corupţie menţionate în ultimul raport de ţară. Se creează impresia că favoriţii lasă deschisă posiblitatea formării unei mari coaliţii.

Unii analişti avertizează că nu este exclus un avantaj al socialiştilor de peste 5 procente. În această eventualitate este posibilă formarea unei coaliţii de centru-stânga cu naţionaliştii şi cu „ABV-Mişcarea 21“. Potenţiali parteneri ai lui Borisov sunt „Blocul reformator“ şi „Voinţa“, al omului de afaceri Mareşki.

„Voinţa“, însă, va putea fi scoasă din joc dacă se va dovedi că Mareşki conduce şi un alt partid. Poziţiile „Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi“ au fost slăbite de apariţia unui nou partid al etnicilor turci „Dost“, care se bucură de sprijinul deschis al Ankarei.

Maşina bulgărească de vot

Pentru a reduce fraudele şi comerţul cu voturi bulgarii vor aplica sistemul american de votare. În alegerile anticipate din 26 martie alegătorii vor putea folosi pentru prima dată în toate secţiile maşini de vot. Maşinile de vot garantează secretul votării şi înlesnesc procesul electoral. Rolul comisiilor va fi redus la organizarea şi garantarea ordinii în secţii. Rezultatele vor putea apare aproape imediat, în timp real. Va fi practic redusă la zero posibilitatea cumpărării, nu numai de voturi, dar şi de comisii întregi şi îngreunată fraudarea alegerilor.