INFOGRAFIC Al doilea val al pandemiei Covid-19 copleşeşte Europa. În ce state spitalele sunt depăşite

Secţiile de Terapie Intensivă din spitalele europene nu mai fac faţă pacienţielor infecţi cu noul coronavirus în stare gravă

Au fost raportate noi bilanţuri record de infectări în multe ţări, iar incidenţa la 14 zile la suta de mii de locuitori pe Bătrânul Continent a crescut de la 13 la mijlocul lunii iulie la aproape 250 săptămâna trecută, potrivit datelor Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor. Multe state reclama faptul că sunt pe cale să fie depăşită capacitatea spitaleor, mai ales în secţiile de Terapie Intensivă.

Italia şi Spania au introdus, de ieri, noi măsuri anti-COVID după creşterea numărului noi de cazuri de infectare cu coronavirus. Premierul Italiei Giuseppe Conte a anun’at c[ barurile, magazinele de îngheţată, patiseriile şi restaurantele se vor închide la ora 18:00 în toate zilele. După ora 18.00 pot continua să livreze mâncare la domiciliu. Maxim 4 oameni pot sta la masă la restaurant, în cazul în care nu sunt membrie ai familiei. E interzis să consumi mâncare şi băutură pe stradă după ora 18:00. Măsurile care sunt valabile ână în 24 noiembrie, vin după publicarea de noi cifre record privind contaminările cu coronavirus şi în pofida opoziţiei guvernatorilor regionali şi a manifestaţiilor împotriva restricţiilor. 

Ultimul bilanţ indică circa 20.000 de cazuri noi de contaminare în 24 de ore, totalul de la începutul pandemiei ajungând la peste 500.000, cu 37.000 de decese. Pe de altă parte, şcolile şi grădiniţele vor rămâne deschise în Italia, 75% din cursurile din licee şi universităţi desfăşurându-se în schimb online. În Spania a fost reintrodusă pentru a doua oară satarea de urgenţă, mai întâi pentru 15 zile, însă guvernul spaniol vrea să ceară aprobarea Parlamentului pentru o prelungire timp de şase luni, până în aprilie 2021. 

Premierul Pedro Sánchez a anunţat restricţionarea circulaţiei de la ora 23.00 la 6 dimineaţa , în toată ţară cu excepţia Insulelor Canare, care prezintă o situaţie epidemiologică foarte bună. Se va putea circula în acest interval de timp doar pentru motive incluse în normele sanitare: cumpărarea medicamentelor, deplasarea la locul de muncă, întoarcerea acasă sau îngrijirea bătrânilor şi copiilor. De asemenea, sunt restricţionate întâlnirile, adunările publice. Spania a înregistrat cel mai mare număr de infectări cu COVID-19 din Europa Occidentală, în valul doi. Numărul total de cazuri a crescut vineri la 1.046.132, în timp ce bilanţul deceselor se aproape de 38.000. 

Franţa, 100.000 de cazuri pe zi

În Franţa ar putea exista în prezent 100.000 de cazuri noi de infectare cu coronavirus pe zi, de două ori mai multe decât în ultimul raport oficial, a declarat luni profesorul Jean-Francois Delfraissy, şeful consiliului ştiinţific pentru pandemie al guvernului de la Paris. Duminică, Ministerul Sănătăţii confirmase un record de 52.010 cazuri în ultimele 24 de ore. Slovenia înăspreşte măsurile de limitare a răspândirii COVID-19 cu o interdicţie asupra deplasărilor între municipalităţi. Măsura se va aplica începând de mâine şi va rămâne în vigoare pentru o săptămână, a anunţat guvernul sloven. 

Elveţie, criterii de triaj pentru ATI

Medicii elveţieni ar putea fi nevoiţi să aplice criterii de triaj al pacienţilor dacă situaţia se înrăutăţeşte, în condiţiile în care ţara înregistrează deja 4.949 de cazuri de contaminare la 100.000 de locuitori. Potrivit unui document întocmit de Academia Elveţiană de Ştiinţe Medicale şi de Societatea Elveţiană de Medicină Intensivă în vigoare din 20 martie, dar care nu a fost adoptat oficial şi intitulat "Triajul tratamentelor de terapie intensivă în caz de lipsă de resurse", Elveţia va trebui să decidă pe cine să salveze în eventualitatea că va fi colpleşită de pandemie, cum s-a întâmplat şi în Italia în primul val pandemic.

 "Vârsta de peste 85 de ani. Vârsta de peste 75 de ani însoţită de cel puţin unul dintre următoarele criterii: ciroză hepatică, insuficienţă renală cronică în stadiul III, insuficienţă cardiacă de clasa NYHA mai mare de 1 şi supravieţuire estimată la mai puţin de 24 de luni". La nivelul A, paturi disponibile la terapie intensivă, dar resurse limitate, criteriile pentru a nu fi admişi la reanimare sunt mai grave. Printre altele: "Stop cardiac recurent, boală oncologică cu o speranţă de viaţă mai mică de 12 luni, demenţă severă, insuficienţă cardiacă clasa IV / NYHA, boală degenerativă în stadiul final". Şi Belgia ar putea rămâne fără paturi de terapie intensivă în două săptămâni, dacă numărul pacienţilor internaţi în spitale va continua să crească în ritmul actual, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, potrivit Reuters.  Scandal şi în Bulgaria. Directorul Inspectoratului sanitar regional din capitala bulgară Sofia (SRHI), Dancio Pencev, a demisionat după ce premierul Boiko Borisov a fost lăsat să iasă mai devreme din carantină, iar în ziua următoare a fost confirmat pozitiv, la al treilea test efectuat.

Capacitatea spitalelor în Cehia şi Belgia se apropie de limită

Cehia, una dintre cele mai afectate ţări europene de pandemia de coronavirus în valul doi, a anunţat 7.301 de noi infectări în ultimele 24 de ore, un număr mare pentru o zi de weekend. În acest context, Ministerul ceh al Sănătăţii a anunţat că se va ajunge la o suprasaturare a sistemului sanitar – capacitatea spitalelor „începe să se apropie de limită”.

În weekenduri, cifrele raportate sunt mai mici decât în cursul săptămânii, întrucât se realizează mai puţine teste faţă de zilele lucrătoare. Noile date vin la finalul unei săptămâni în care numărul zilnic al contagierilor s-a menţinut peste pragul de 10.000, pentru ca într-una dintre zile să depăşească chiar 15.000 de cazuri.

Potrivit estimărilor Ministerului Sănătăţii, Cehia se va confrunta în cea de-a doua jumătate a lunii noiembrie cu momentul cel mai critic al pandemiei, conform Agerpres.

Dintre cele peste 258.000 de contagieri totale anunţate până în prezent, 158.515 sunt cazuri active, iar peste 97.000 de persoane s-au vindecat. În ceea ce priveşte numărul deceselor, Cehia a înregistrat în total 2.201 de decese asociate maladiei COVID-19.

Numărul pacienţilor internaţi în prezent a ajuns la 5.300, dintre care 800 se află în stare gravă, fapt care l-a determinat pe ministrul ceh al Sănătăţii, Roman Prymula, să declare la sfârşitul săptămânii trecute că în ţara lui capacitatea spitalelor se apropie de limită.

Belgia ar putea rămâne fără paturi de terapie intensivă în două săptămâni, dacă numărul pacienţilor internaţi în spitale va continua să crească în ritmul actual, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, potrivit Reuters, preluată de Agerpres. Numărul pacienţilor de la unităţile de terapie intensivă se dublează la fiecare opt zile.

Belgia, ţară cu 11 milioane de locuitori, are a doua cea mai ridicată rată de infectare pe cap de locuitor din Europa, după Cehia. Numărul de noi cazuri s-a dublat la fiecare 13 zile şi a atins un vârf de peste 18.000 la 20 octombrie, o creştere de aproape zece ori faţă de vârful din timpul valului din primăvară al pandemiei.

Numărul de pacienţi de la unităţile de terapie intensivă se dublează la fiecare opt zile – până la 757 duminică -, numărul total al persoanelor internate în spital fiind de 4.827.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Yves Van Laethem, a declarat într-o conferinţă de presă că, în Belgia, capacitatea de 2.000 de paturi la terapie intensivă ar putea fi ocupată în două săptămâni, dacă actualul ritm de înmulţire a cazurilor continuă.

„În următoarele patru zile, până la sfârşitul săptămânii, ar urma să trecem de pragul de 1.000 de pacienţi la terapie intensivă”, a spus Van Laethem.

„Dacă această curbă nu se va schimba prin comportamentul nostru, ar urma să ajungem la 2.000 de pacienţi la terapie intensivă în două săptămâni, capacitatea noastră maximă”, a adăugat el.

Regiunea Bruxelles, una dintre cele mai afectate din Europa, a dispus sâmbătă ca toate centrele sportive şi instituţiile culturale să se închidă, iar intervalul de interdicţie de circulaţie este mai mare începând de luni.

Tot luni, 590 de persoane erau internate în spital, la fel ca în perioada de vârf a primului val, în martie-aprilie.

Belgia a avut săptămâna trecută o medie zilnică de 1.288 de noi infectări cu COVID-19 la 100.000 de locuitori. Cu un total de 10.810 morţi, are una dintre cele mai ridicate rate de deces pe cap de locuitor din lume.

Petrecere cu 600 de persoane, oprită de poliţie la Berlin 

O petrecere din Berlin a fost oprită de poliţie, după ce s-a descoperit că în locaţie se afla un număr mult mai mare de persoane decât permite legea. La petrecere participau 600 de persoane, deşi legea permite doar 250. În timp ce majoritatea germanilor aprobă modul în care autorităţile gestionează această criză sanitară, au fost totuşi manifestaţii numeroase, uneori cu zeci de mii de participanţi, împotriva restricţiilor menite să combată răspândirea noului coronavirus. O manifestaţie a avut loc şi duminică în piaţa centrală Alexanderplatz din Berlin.

Institutului Robert Koch, atacat cu sticle incendiare 

Mai multe sticle incendiare au fost aruncate duminică asupra unei clădiri din Berlin care găzduieşte un sediu al agenţiei naţionale a Germaniei pentru controlul bolilor, Institutul Robert Koch. Acest institut monitorizează evoluţia epidemiei de COVID-19 în Germania şi participă la elaborarea măsurilor antiepidemice adoptate de guvern. Agenţii de pază au reuşit să stingă flăcările, fără să se înregistreze răniţi, dar atacatorii au fugit.

Lupte de stradă între neonazişti şi poliţie, la Roma

La Roma, sâmbătă noaptea. 200 de membri ai formaţiunii de extremă dreapta Forza Nuova s-au luptat cu poliţia. Neonaziştii au încălcat restricţiile de circulaţie şi pe cele privind adunările publice şi s-au adunat în centrul capitalei italiene. Au scandat lozinci antimască, antiguvernamentale şi, la apariţia forţelor de ordine, au ripostat violent, au incendiat pubele şi au provocat alte distrugeri. La rândul lor, mascaţii au ripostat cu gaze lacrimogene. Sute de persoane au protestat şi în oraşul italian Napoli împotriva unei interdicţii de circulaţie şi a unei închideri planificate a regiunii, în contextul unei creşteri importante a numărului cazurilor de coronavirus. Demonstranţii au scandat sloganuri şi s-au adunat în faţa administraţiei regionale, aruncând artificii şi fumigene, în timp ce poliţia a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor, relatează agenţia ANSA.

Violenţe în capitala Poloniei

Restricţiile impuse din cauza pandemiei au provocat violenţe şi în capitala Poloniei, unde mii de oameni au ieşit în stradă împotriva guvernului. Unii dintre ei s-au luat la bătaie cu forţele de ordine şi au ajuns în arest. Toate acestea chiar în ziua în care în Polonia au fost raportate peste 13.000 de noi infectări. Printre cei bolnavi este şi preşedintele ţării, care a anunţat că a intrat în autoizolare şi că se simte bine. La proteste au participat la proteste antreprenori, fani din fotbal şi oponenţi ai vaccinului împotriva Covid.

Situaţia pe alte continente

Şeful de cabinet al lui Trump, Mark Meadows a recunoscut că Statele Unite „nu vor ţine sub control pandemia” de coronavirus, potrivit BBC. Meadows, a declarat că virusul ar putea fi învins doar cu „măsuri de atenuare”, cum ar fi vaccinurile şi medicamentele. Capacitatea spitalelor din numeroase provincii iraniene este depăşită din cauza numărului mare de cazuri de COVID-19, au anunţat autorităţile sanitare, care precizează că în Iran o persoană moare la fiecare cinci minute în urma infectării cu noul coronavirus, relatează Reuters.

 După 111 zile, oraşul asutralian Melbourne va ieşi din carantină, a anunţat, luni premierul statului Victoria, Daniel Andrews. Pentru prima dată din luna iunie, în oraş nu s-a mai înregistrat niciun caz nou de coronavirus. China a recurs din nou la testarea în masă într-un oraş din provincia Xinjiang, după apariţia unui caz de coronavirus. Aproximativ 4,7 milioane de oameni sunt testaţi, iar până acum au fost descoperite 138 de cazuri asimptomatice.