Adevărul Live: Acordul pentru neliniştea lumii, comentat de generalul Ioan Talpeş: „Rusia vrea să devină un jucător de nivelul celorlalţi”

Acordul pentru neliniştea lumii, comentat de generalul Ioan Talpeş 

Ieri, La Minsk, s-a semnat un document care a declanşat o vastă dezbatere internaţională: cine a pierdut şi cine a câştigat, puterea cui a pălit şi a cui a fost reconfirmată sau chiar întărită? Cât de multe griji trebuie să ne facem ca ţară în apropierea unei zone care se pare că tocmai a confirmat un „conflict îngheţat“ de mari proporţii, cel mai mare din această parte a lumii?


„Eu cred că în faza aceasta era imposibil să se ajungă la un acord de pace şi mi se pare evident acest lucru pentru că un acord de pace se face între două părţi care sunt implicate ca două părţi cu drepturi egale. Or, in situatia asta nu ne aflăm în asa ceva. De la Moscova nu se recunoaste niciun fel de interventie, decat cele umanitare. Or asta inseamnă că n-ai ce discuta cu Rusia care pâna acum şi-a acordat doar condiţia unui protector. Nu există altă declaraţie venită din partea Rusiei şi niciun fel de recunoaştere, deschide generalul Ioan Talpeş discuţia.

Acum avem de-a face cu un armistiţiu. Putem extinde situaţia si putem spune că garanţii sunt Germania şi Franţa.

Nu putem spune că populaţia aceasta nu se află în situaţia de victime, iar decizia majoră a acestei populaţii vine din faptul că ea şi-a exprimat foarte clar poziţia. Or, populatia rusă a spus foarte clar NU.

Aceste două părţi definite, Franţa şi Germania, comentează jurnalistul, şi Rusia, consfintesc pozitia a doi beligeranti. Din momentul în care se semnează un armistitiu se semnează între un stat şi de cealata parte, celălalt beligerant este o formă de autonomie statală născută cu forţa...

Problema, cel puţin din declaraţii, răspunde generalul este că e vorba de o autonomie extinsă. Sau autonomie restrânsă. Ceea ce e o problemă discutabilă în N variante. Dar dl Poroşenko a dat un decret prin care a spus că în Ucraina există o singură limbă oficială. Iar această declaraţie e greu de interpretat.  Există personaje care au spus că vrea să facă o delimitare lingvistică şi alţii care au spus că nu mai recunoaşte această delimitare lingvistică. Cred că au existat aceste poziţionari discutabile pentru acest motiv, mai spune el.

Eu v-am mai arătat o dată, dacă vă uitaţi pe harta Europei, în moneda euro, veţi vedea că aceste zone nu aparţin Ucrainei. Eu care urmăresc astfel de schimbări stranii nu pot să nu mă gândesc. Luaţi o banconotă euro şi priviţi-o. Nu putem să excludem faptul că cei care au făcut această hartă au gândit într-o manieră în care ţineau cont de repartiţia etnică a teritoriilor. Să credem că e aşa?

Eu când am aflat că în Olanda şi în Elveţia se vor desfăşura acţiunile de elaborare a monedei euro am dispus între obiectivele de gradul zero aflarea hărţii. Pentru că 1997 noi eram o promisiune. Şi voiam să aflăm dacă facem parte din Europa şi euro. Şi în urma unor acţiuni foarte inteligente am ajuns să obţinem copia. Pentru mine a fost o degajare totală. Am ştiut că era o problemă doar de timp şi de costuri. Pentru că eram acolo...

A urmat apoi o întâlnire a amea cu dl Kohl, care mi-a spus că e dificil până se ajunge acolo. El încerca să ascundă înţelegerile de la acel moment dintre cele două capitale şi cele două opţiuni de dezvoltare estică şi vestică, iar România pica mai mult în zona de dezvoltare estică... Se ţine cont şi de nivelul de dezvoltare al geografiilor respective.

Eu voiam să aflu de la el care e situaţia reală, iar el voia să afle de la mine ce ştiu eu...  Aş putea să vă spun că la un moment dat i-am zis că noi ştim cum arată zona euro şi i-am scos harta şi i-am zis că e clar că noi suntem acolo. A luat copia total surprins şi a avut o reacţie care mi-a confirmat că eram acolo. Era clar că reuşisem să pătrund în cea mai sensibilă zonă de decizie. Ţările care nu fac parte acum din zona europeană, dar sunt pe această hartă, vor veni... Veţi vedea că vor veni, spune generalul Ioan Talpeş.

Cristian Unteanu îi propune să se reîntoarcă la hartă întrebând dacă linia albă poate fi o linie de demarcaţie, iar răspunsul generalului este că e o discuţie oricând posibilă.

Haşurată este şi Turcia, haşurat e şi Magreb, spune Cristian Unteanu remarcând că e fascinantă zona haşurată.

Cum rămâne cu încadrarea spre est? întreabă Cristian Unteanu.

Chiar şi faptul că discuţia s-a purtat la Minsk trebuie să ne facă să ne gândim, Minsk-ul e în zona de dezvoltare a Federaţiei Ruse, spune generalul. Chiar şi faptul că nu s-a dus la Varşovia o astfel de discuţie înseamnă ceva. La Varşovia era o posibilitate. Faptul că e la Minsk şi că au venit ceilalţi e o recunoaştere a faptului că se discută o problemă care ţine de o altă spaţialitate.

Deocamdată Occidentul a spus că va livra arme, spune generalul. Siria e punctul nodal, e zona, împreună cu Georgia, zona de credibilizare a limitelor stabilite în 1989, completează el. Este o chestiune care ţine de un balans...

Moscova, aşa cum am mai spus, se simte îndreptăţită să susţină cetăţenii de etnie rusă din Urcaina. Există grupuri influente care consideră că dacă nu ar face asta şi-ar trăda cetăţenii. Totul a fost convenit pe o anume idee, că Ucraina nu face parte din Occident. Să ne facem că nu înţelegem despre ce e vorba? întreabă retoric generalul.

Rusia a fost întotdeauna o mare putere... Rusia a vrut să scape de ţările socialistă pentrui că erau costisitoare. Şi vrea acum să devină şi ea un jucător de nivelul celorlalţi. Gorbaciov a ştiut foarte bine ce proiect face. i aveau mare obligaţii. Ştiţi ce obligaţii aveau ei faţă de Bucureşti?

Pentru mine şi cifrele au semnificaţii, spune generalul. Când aud că cel care e gata să redeclanşeze un război rece propune Greciei un împrumut, care să-i rezolve problemele, ce pot să cred? Că trăiesc într-o lume din care nu înţeleg nimic...

„Face bine Klaus Johannis să spună că se va implica în conflictul din Ucraina?” întreabă Cristian Unteanu. „Cum să nu?”, răspunde generalul. „E nevoie să se înţeleagă nevoia de concesie.”

„Noi trebuie să înţelegem că acolo sunt nişte populaţii cu spirit războinic şi care a doua zi se vor înţelege”, mai spune Ioan Talpeş. „Aici nu e o problemă de acţiuni de grupuri, aici e vorba de lucruri care se montează”, încheie el.

 

Acestea sunt întrebările cu care jurnalistul Cristian Unteanu deschide dialogul, la Adevărul LIVE, începând cu ora 16.00,  cu generalul Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe, şef al Administraţiei Prezidenţiale şi consilier pe probleme de apărare şi securitate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: