Acord în negocierile privind Directiva dreptului de autor: Muzicienii şi jurnaliştii vor avea mai multă putere

Comisia de Afaceri Juridice din Parlamentul European a anunţat miercuri seară că s-a ajuns la un acord în negocierile privind propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală.

Anunţul comisie JURI a fost: „Am ajuns la un acord privind directiva dreptului de autor pe piaţa unică digitală. Creatorii, inclusiv muzicienii, actorii şi jurnaliştii, vor avea mai multă putere. Meme-urile, gif-urile şi extrasele din ştiri sunt în siguranţă, iar platformele de startup, protejate. Mai multe detalii, curând”.

De cealaltă parte, Verzii au transmis că trialogul a dus la finalizarea unui text ce conţine „o versiune îngrijorătoare a Articolului 11, pe taxa de link, şi cea mai negativă versiune de până acum a Articolului 13, privind filtrele de încărcare”.

Grupul Verzi/EFA a anunţat că va continua să „lupte” pentru respingerea taxei pe link şi a filtrelor de upload până la votul final din plen.

Julia Reda, europarlamentar din partea Partidului Piraţilor din Germania, a caracterizat această versiune de text drept „o ameninţare la adresa micilor publisheri, autori şi utilizatori de internet”. Ea consideră că acesta reprezintă un pas înapoi privind libertatea de expresie online.

Axel Voss (PPE, raportor JURI) a precizat. „Este un acord bun care protejează deţinătorii drepturilor de autor şi utilizatorii. Temerile că internetul va fi distrus se vor dovedi nefondate”.

Miercuri, la prânz, negociatorii ajunseseră la un singur consens - de a mai avea o rundă de discuţii după-amiază.

„Există posibilitatea să fie respinsă, chiar dacă ajungem la un acord săptămâna aceasta. Au existat multe proteste din partea oamenilor faţă de Articolul 13, în special, aşadar, cred că domnul Voss trebuie să aibă grijă să nu meargă prea departe. În acest moment, negocierea pe acest articol este în impas, pentru că domnul Voss nu vrea să accepte nicio excepţie”, a declarat Reda, la acel moment, pentru News.ro.

Votul final în plen ar putea avea loc în perioada 25-28 martie, pe 4 aprilie sau, cel târziu, 15-18 aprilie. Acordul trebuie să fie aprobat de reprezentanţii Consiliului şi de plenul Parlamentului European.

Comisia Europeană, care a demarat această dezbatere în 2016, spune că aceasta directivă va proteja moştenirea culturală a Europei. Directiva poate schimba balanţa puterii între producătorii muzicali, de ştiri şi film şi site-urile dominante care găzduiesc munca lor.

Cel mai disputat este articolul 11 - care prevede ca ziarele, revistele şi agenţiile de presă să fie plătite de companiile de internet precum Google şi Microsoft Corp. care publică extrase din munca acestora. Un alt articol care a stârnit controverse este al 13-lea - care cere platformelor ca YouTube şi Instagram să instaleze filtre care să blocheze încărcarea de către utilizatori a materialelor care se supun drepturilor de autor, fiindu-le solicitată încheierea unui acord cu deţinătorii drepturilor pentru muzică şi filme.

Pe 12 septembrie 2018, Parlamentul European a votat în favoarea Directivei Drepturilor de Autor, cu un avantaj de aproximativ 200 de voturi.

Legat de acord, comisia a transmis că platformele de online sunt încurajate să plătească pentru folosirea creaţiei artiştilor şi jurnaliştilor; unele materiale încărcate online, precum meme-urile şi GIF-urile, pot fi folosite gratuit; hyperlink-urile spre articole de presă, acompaniate de comentarii individuale sau foarte scurte extrase pot fi împărtăşite gratuit; jurnaliştii trebuie să primească o parte din orice venituri obţinute de pe urma drepturilor de autor de către editor; platformele de tip start-up au obligaţii mai mici; directiva nu impune filtre.

Creatorii şi entităţile care publică ştiri vor avea puterea de a negocia cu giganţi tehnologici mulţumită acordului dintre PE şi negociatorii din partea Consiliului. Acordul are ca scop asigurarea că drepturile şi obligaţiile legii copyright sunt aplicate şi în cazul internetului. YouTube, Facebook şi Google News sunt unele dintre numele importante care vor fi direct afectate de această legislaţie.

Legislatorii au spus că fac tot posibilul ca internetul să rămână un spaţiu al libertăţii de expresie. Vor putea fi în continuare împărtăşite online fragmente din ştiri sau alte materiale de presă, iar giganţii tehnologici trebuie să împartă veniturile cu artiştii şi jurnaliştii.

Acordul îşi propune să crească şansele deţinătorilor de drepturi de autor, în special muzicieni, actori şi scenarişti, dar şi ale entitărilor din media, să îşi negocieze mai bine înţelegeri financiare legate de munca lor cu platformele de internet.

Împărtăşirea de fragmente din articole nu angrenează drepturile instituţiilor media care produc materialele respective, ci acordul evită ca agregatorii să facă abuz. Extrasele vor putea continua să apară pe newsfeed-ul Google News, de exemplu, sau când un articol e partajat pe Facebook, dar în variantă foarte scurtă.

Încărcarea online a unui conţinut protejat cu scopul de a cita, critica sau parodia a fost protejat, asigurând că meme-urile şi GIF-urile vor continua să fie disponibile şi partajabile pe platformele online.

Comisia a mai spus că multe dintre platformele online nu vor fi afectate. Textul prevede ca încărcarea de conţinut în enciclopedii online, în scop necomercial, precum Wikipedia, sau pe platforme open source, precum GitHub, vor fi automat excluse. Platformele start-up vor avea obligaţii mai mici decât cele consacrate.

Polonia, nemulţumită

În pofida opoziţiei Poloniei şi altor şapte ţări, preşedinţia română la UE a primit un mandat de negociere cu Parlamentul European cu privire la Directiva privind dreptul de autor în cadrul pieţei unice digitale. Negocierile vor începe săptămâna aceasta.

Polonia a format o coaliţie cu unsprezece alte ţări, care au fost, de asemenea, împotriva reglementărilor propuse în directivă. În cele din urmă, unele din aceste state au renunţat. Polonia a votat împotriva directivei în ansamblu, deoarece guvernul polonez nu acceptă soluţii care să conducă la limitarea libertăţii de exprimare online. Alte şapte ţări au votat la fel ca Polonia. Cu toate acestea, COREPER a acordat un mandat de negociere pentru preşedinţia română.

Opoziţia Poloniei a fost cauzată în principal de două articole din proiect. În special articolul 13, care introduce o obligaţie de filtrare a conţinutului în ceea ce priveşte drepturile de autor şi articolul 11, care se referă la aşa-numitele drepturi conexe pentru editorii de presă. Poziţia guvernului polonez a fost clară de la bun început. Drepturile de autor ar trebui protejate, dar nu în detrimentul libertăţii comunităţii online. Polonia şi-a exprimat, de asemenea, opoziţia faţă de limitele prea restrictive aplicate în schimbul conţinutului. O astfel de soluţie ar fi în dezavantajul editorilor mici şi mijlocii, inclusiv a multora poloneze.

"Polonia crede că creatorii merită o compensaţie onestă şi decentă. Cu toate acestea, mecanismele de garanţie care nu ar trebui să ameninţe libertatea de exprimare. În opinia guvernului de la Varşovia, în timp ce motivele în spatele introducerii directivei sunt juste, mijloacele de punere în aplicare a acestora riscă să ducă la îcălcarea libertăţii de exprimare şi să genereze un precedent periculos de filtrare automată a conţinutului, care ar putea fi folosită în viitor în mod neadecvat cu scopul original "- spune ministrul adjunct al culturii şi Patrimoniului Naţional din Polonia, Pawel Lewandowski.

Versiunea finală a directivei ar putea deveni legea după ce a fost votată de Parlamentul European. Apoi, aceasta trebuie implementată în statele membre. Întregul proces poate dura până la 2-3 ani până la finalizare, cu condiţia ca directiva să fie acceptată în timpul mandatului actual al Parlamentului.