Zestrea, obiceiul scos în afara legii care încă uneşte destine şi omoară femei în India: Cazul Vismaya Nair

Zestrea, obiceiul scos în afara legii care încă uneşte destine şi omoară femei în India: Cazul Vismaya Nair

Vismaya Nair la nunta ei în mai 2020 FOTO CNN

Moartea Vismayei Nair, o studentă la medicină din statul Kerala, a stârnit indignare în India şi a relansat dezbaterea privind legătura dintre zestre şi violenţa domestică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Scoasă în afara legii acum şase decenii, zestrea încă este considerată un motiv de mândrie şi de statut în India. Însă părţile sale sumbre, precum feminicidul, discriminarea şi abuzurile împotriva femeilor, nu au dispărut, fapt relevat mai ales de moartea Vismayei Nair la vârsta de 24 de ani. Decesul acestei studente la medicină din statul Kerala, în sud-vestul Indiei, a readus la lumină furia faţă de zestre şi a dat startul unor noi revendicări despre încetarea acestei practici nefaste, scrie pentru Global Voices scriitoarea indiană Keerthana Ram.

Zestrea în India

Nu este uşor de trasat originile obscure ale obiceiului zestrei în India. Zestrea, care poate consta în bani şi/sau bunuri, este dată de familia miresei cu prilejul nunţii şi de regulă cu aşteptarea renunţării la drepturile de moştenitoare. Multe tinere o acceptă ca dovadă de loialitate faţă de familie, dar şi din teamă de conflict. Cele care îndrăznesc să o refuze riscă să nu se căsătorească şi, mai rău, să fie renegate de familie.

Valoarea zestrei depinde de mai mulţi factori, printre care religia, casta, locul, educaţia, identitatea de clasă, prestigiul şi aspiraţiile sociale - puterea de decizie fiind rezervată doar mirelui şi familiei sale. Solicitarea unei zestre este ilegală în India încă din 1961, dar practica rămâne de actualitate. Aplicarea legii este dificilă. După cum arată datele referitoare la 40.000 de căsătorii petrecute între 1960 şi 2008 în zonele rurale din India, peste 95% dintre ele au avut loc după oferirea zestrei. Pentru a ocoli legea, zestrea este prezentată sub forma unei donaţii necesare pentru a asigura confortul fetei în noua ei casă, explică Keerthana Ram.

Când zestrea omoară

La începutul verii anului 1979, Tarvinder Kaur, o tânără mireasă în vârstă de 24 de ani, a fost stropită cu kerosen şi arsă de soacra şi cumnata ei pentru că nu a venit în noua ei casă cu o zestre pe măsura aşteptărilor. Măcinat de durere, fratele ei declara atunci pentru India Today: „Dacă ne-am fi dat seama de gravitatea situaţiei! Am crezut că este doar un caz banal de adaptare conjugală şi că în câteva zile totul va reveni la normal. De fapt, era destul de disperată şi îşi dorea să se întoarcă acasă”.

Organizaţiile pentru apărarea drepturilor femeilor au ieşit în stradă şi au cerut un proces echitabil. India a cunoscut apoi o mişcare de contestare a crimelor legate de zestre, ceea ce a dus la adoptarea, în anii ’80, a unor legi istorice împotriva acestui obicei - legi centrate pe victimă. Cu toate acestea, violenţele legate de zestre au continuat, provocând deziluzie şi suferinţă.

Ce s-a întâmplat cu Vismaya?

Patruzeci şi doi de ani mai târziu, pe 21 iunie 2021, Vismaya Nair, a fost găsită fără suflare în baia familiei soţului său, cu care era îşi unise destinele de puţin peste un an. Iniţial, poliţia nu a avut niciun motiv să considere această moarte ca fiind suspectă, dar a intrat în alertă după ce părinţii ei au depus o plângere în temeiul „decesului din cauza zestrei”. Potrivit martorilor, Vismaya a îndurat abuzuri fizice şi emoţionale pentru că nu a îndeplinit doleanţele soţului său în materie de zestre, fapte care erau cunoscute atât de părinţi, cât şi de socri. Când s-a căsătorit cu Kiran Kumar, un funcţionar public cu studii, Vismaya Nair a primit de la părinţii ei 100 de monede de aur, un acru de teren şi o maşină evaluată la aproximativ 13.000 de dolari americani. Se pare că nu a fost suficient.

Şi totuşi, sursele apropiate dosarului spun că Vismaya a încercat să găsească soluţii pentru salvarea căsătoriei. Era îngrijorată de ce ar putea spune lumea şi nu avea autonomia necesară pentru a-şi reface viaţa. Prinsă între o familie care voia să facă compromisuri şi o căsătorie în care violenţa devenise normă, Vismaya a cedat în cele din urmă presiunii. Arestat, soţul ei a încercat să fie eliberat pe cauţiune, dar cererea i-a fost respinsă de judecător.

Cazuri precum cele ale Vismayei Nair şi Tarvinder Kaur împânzesc India şi se extind până în zone care nu aveau acest obicei. Violenţele legate de zestre cresc de la an la an, fiind, în 2019, cu 7,3% mai multe decât în 2018. Femeile cele mai expuse provin din mediile sărace şi marginalizate.

Furie şi noi promisiuni de măsuri

Moartea Vismayei Nair a stârnit furie şi dezbateri pe reţelele de socializare, mulţi cerând soluţii pentru eliminarea zestrei în mod definitiv.

Unele voci influente s-au revoltat chiar şi împotriva căsătoriei. „Este atât de tragic! O mare parte din aceasta provine din importanţa acordată căsătoriei ca parte fundamentală a existenţei unei femei; că fără un soţ, oricât de crud ar fi el, viaţa unei femei nu valorează nimic”, a reacţionat avocata şi activista Radhika Roy.

Nici familia tinerei nu a fost scutită de critici. „S-ar putea să par insensibil, dar şi părinţii fetei merită să fie învinuiţi. În ciuda istoricului de abuz (chiar şi un caz în faţa tatălui), nu au luat nicio măsură pentru a o scoate din acel mediu. Este trist faptul că în ţara noastră «log kya kahenge» (ce va spune lumea, n. red.) şi «o, Doamne, fiica mea ar putea ajunge să fie divorţată» depăşesc nevoia de a proteja bunăstarea fizică şi mentală a copilului”, scrie un utilizator de Reddit.

Luând act de acest caz, şeful guvernului Kerala, Pinarayi Vijayan, a promis un set de măsuri. „Ca societate, trebuie să reformăm sistemul actual de căsătorie. Căsătoria nu trebuie să fie o demonstraţie pompoasă a statutului social şi a bogăţiei familiei. Părinţii trebuie să-şi dea seama că acest sistem barbar al zestrei ne coboară fiicele la nivel de marfă. Trebuie să le tratăm mai bine, ca fiinţe umane”, a scris politicianul pe Twitter.

Cu toate acestea, istoria arată că administraţiile locale s-au confruntat cu mari dificultăţi în a soluţiona problema. Accesul la asistenţă medicală şi consiliere psihologică rămâne un lux pentru mulţi. Cultura populară şi filmele regionale prezintă neîncetat violenţa în cuplu ca efect secundar al iubirii şi pun în scenă stereotipuri legate de onoarea familiei, violul conjugal, controlul partenerului şi violenţa domestică. În plus, noua generaţie cere zestre fără neruşinare în timp ce pledează pentru valori moderne, scrie Keerthana Ram, văzând ca soluţie iniţierea unei ample mişcări de advocacy pentru reformarea sistemului şi sensibilizare a opiniei publice.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările