Aşa tată, aşa fiu: noul emir din Qatar se va implica în conflictul sirian şi va păstra tendinţele de globalizare
0
Puterea Qatarului se face simţită destul de dur pe scena politicii internaţionale, mai ales în Siria, unde micul stat bogat este principalul furnizor de arme pentru insurgenţii cu legături Al-Qaeda. Odată cu venirea la putere a tânărului emir, însă, politica externă ar putea lua o nouă întorsătură.
Fostul emir al Qatar, Hamad bin Khalifa al Thani, a ajuns la putere în 1995 după o lovitură de stat dată chiar tatălui său care, la acea vreme, era în vacanţă în Elveţia. El a modificat imediat politica externă a ţării, dând un imbold dezvoltării gazelor naturale. Astfel economia a cunoscut o creştere economică rapidă, notează Russia Today (RT).
Qatarienii au trecut de la traiul în corturi de beduini, care împânzeau peisajul deşertic, la o viaţă în zgârie-nori, clădiri care astăzi domină peisajul capitalei Doha. Nu plătesc taxe şi primesc ajutor social gratuit (şi mult). De când Hamad a preluat tronul, Qatar a adunat averi imense, economia sa crescând de la 8 miliarde de dolari (6 miliarde de euro) în 1995 la 174 miliarde de dolari (133,5 miliarde de euro) în momentul de faţă. Însă, şeicul Hamad bin Khalifa al Thani i-a predat funcţia supremă fiului său de 33 de ani, Tamim bin Hamad al Thani, care a preluat puterea, în mod oficial, la 25 iunie 2013.
Poate că este o ţară mică, însă miliardele investite de Qatar în ultimele două decenii în proiecte globale de prestigiu au propulsat-o pe harta lumii. Tatăl Hamad este principalul finanţator al reţelei de ştiri Al Jazeera şi devine destul de clar cum politica externă a ţării influenţează abordările reţelei de televiziune în Iran, Libia şi Siria, în ciuda eforturilor de a asigura imparţialitate, continuă RT.
Televiziunea Al Jazeera găzduieşte o gamă largă de personaje cu păreri controversate, cum ar fi Yusuf al-Qaradawi, liderul spiritual al Frăţiei Musulmane care a solicitat asasinarea lui Muammar Gaddafi şi a susţinut că Profetul Mahomed ar sprijini NATO dacă ar fi printre noi.
Pe undele postului Al Jazeera Qatarul sau emirul său sunt rar criticaţi, pentru că emiratul are unele dintre cele mai dure reguli împotriva exprimării libere. Mai exact, este vorba despre o lege pentru presă care interzice critica ţării sau al oricărui alt stat care face parte din Consiliul de Cooperare din Golf (Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman şi Qatar).
În ciuda implicării occidentale în „Primăvara Arabă”, nu au existat comentarii când poliţia a arestat în Qatar un poet care a criticat în mod voalat casaregală. După ce au fost făcute presiuni internaţionale, sentinţa poetului a fost redusă de la închisoare pe viaţă la doar 15 ani.
Cowboy-i din Doha
Partidele politice sunt interzise în Qatar, nu se ţin alegeri, emirul are putere totală şi ţara... „promovează democraţia“ în Siria, comentează ironic cei de la RT. Emiratul este unul dintre principalii sponsori ai opoziţiei siriene înarmate şi a jucat un rol important în schimbarea regimului brutal din Libia. A mai oferit şi sprijin jihadiştilor în Mali.
Bineînţeles că ţara este un aliat şi partener-cheie al SUA şi găzduieşte cele mai importante baze militare americane din regiune. De asemenea, în emirat sunt staţionate 5.500 de trupe de militari americani. Preşedintele Obama l-a descris pe fostul emir, Hamad, drept „un tip destul de influent“ şi, când a fost întrebat despre ipocrizia pe care o implică un monarh totalitar care exportă principii democratice în Asia de Vest, a insinuat că bogăţia ţării atenuează sentimentele democratice ale qatarienilor. Pentru a îmbunătăţi nivelul de educaţie din ţară, Hamad a insistat ca universităţile americane de succes să-şi deschidă filiale în Doha.
Qatar este, demult, un jucător de talie mică, reuşind să mulţumească un Pentagon hegemonic, o Arabie Saudită fanatică şi pe şiiţii anti-monarhie din Iran. Acceptarea totală a Washingtonului, proiectele prestigioase de miliarde de dolari şi susţinerea faţă de Frăţia Musulmană şi infanteriştii săi jihadişti au la bază ambiţiile Qatarului de a domina pe plan politic şi economic în regiune. De asemenea, emiratul adoptă calea pe care o consideră cea mai sigură pentru a asigura stabilitatea regimului într-o regiune ostilă. Chiar şi cea mai modestă tentativă de liberalizare (femeile au voie să conducă) a survenit după ce emirul a înţeles că măcar trebuie să pară liberal şi să ţină pasul cu vremurile.
Arme, Allah şi americani
Regimul din Qatar îşi foloseşte puterea financiară ca să sprijine forţele politice afiliate Frăţiei Musulmane. Se spune că emirul are o înţelegere cu Frăţia: el le exportă ideologia, iar ei îşi ţin revoltele în afara ţării.
S-ar părea că există şi o componentă ascunsă a acţiunilor dirijate de Doha, mai ales în privinţa Siriei. Qatar îşi procură gazul din Câmpul gazeifer South Pars/North Dome, pe care îl împarte cu Iranul, şi, pe măsură ce cererea globală pentru energie ecologică creşte, la fel cresc şi ambiţiile emiratului de a fi principalul furnizor pentru Uniunea Europeană.
Dacă Europa trece la gaz, în loc de cărbuni, pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, ar putea deveni cel mai mare consumator de gaz natural. Doha vrea cale directă către pieţele europene emergente, însă Assad îi stă în drum. Bineînţeles că Qatar nu este foarte serios criticat în capitalele occidentale, în ciuda faptului că poate fi etichetat lejer drept un stat care sponsorizează terorismul.
Aşa tată, aşa fiu
Fostul emir a condus un regim foarte stabil, a făcut multe pentru ridicarea nivelului de trai şi, mai ales, şi-a transformat ambiţiile în realitate, luându-şi riscuri calculate, lucru destul de improbabil pentru un monarh arab. Într-un contrast răsunător cu Arabia Saudită, unde toţi prinţii candidaţi la tron au peste 80-90 de ani, noul emir este al doilea cel mai tânăr lider, chiar înainte lui Kim Jong-un al Coreei de Nord.
Emirul Tamim bin Hamad al Thani şi noua generaţie de lideri pe care îi va numi au moştenit un sistem politic medieval cu înfăţisare „globalizată”. Se spune că tânărul a fost foarte implicat în formarea politicii Qatar faţă de conflictele din Libia şi din Siria.
Fostul emir a fost unul dintre cei mai vocali lideri care au cerut ca trupele să fie trimise în Siria şi chiar începuse să plătească salarii luptătorilor anti-Assad. Nu se poate ca fiul său să schimbe direcţia, notează RT. Tânărul emir nu este criticat în Occident şi nici nu există vreo forţă de opoziţie în emirat, însă se poate să sufere repercusiuni pentru alegerile anterioare ale Qatarului în materie de politică externă. Acesta ar putea fi singurul lucru negativ care ar putea să i se întâmple.
Ţara va încerca, în continuare, să fie printre clienţii favorizaţi ai industriei de apărare americane. Întrebarea este dacă Tamim se va implica şi mai mult în conflictul sirian, notează RT. În timp ce SUA şi alţi occidentali se pregătesc să ofere arme militanţilor din Siria, este de aşteptat ca Doha să se mişte, şi mai viguros, în aceeaşi direcţie cu Washingtonul, conchide RT.
Citeşte mai multe despre Qatar:
Schimbările pe care le-ar putea aduce noul emir al Qatarului, cel mai tânăr conducător din Golf
Emirul Qatarului, şeicul Hamad ben Khalifa Al Thani, a anunţat în mod oficial că renunţă la conducerea statului în favoarea fiului său, gest care marchează un transfer neobişnuit de putere în regiunea Golfului Persic, arată „International Business Times“.
Micul stat bogat. Ce reprezintă Qatarul pe harta lumii?
Schimbarea de lider din Qatar este privită cu multă atenţie de comunitatea internaţională, întrucât această ţară mică joacă un rol important pe scena diplomaţiei internaţionale. Qatarul este bogat în hidrocarburi, iar autorităţile au folosit această bogăţie pentru a transforma ţara într-un centru de interes în afaceri, relaţii internaţionale şi media.
Cine este cel mai tânăr emir din Golf?
Şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani, conducătorul Qatarului, a renunţat la tron în favoarea prinţului moştenitor, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani. Anunţul nu a fost însă o surpriză pentru bogatul stat arab. Familia al-Thani conduce emiratul din anii 1800, iar şeicul Tamim era succesorul legitim anunţat de familia regală.
Premieră în lumea arabă: emirul Qatarului a abdicat în favoarea fiului său
Emirul Qatarului, şeicul Hamad ben Khalifa Al Thani, în vârstă de 61 de ani, a anunţat marţi că a decis să abdice şi să cedeze puterea în acest stat bogat din Golful Persic fiului său, prinţul moştenitor Tamim, relatează AFP.
Peste nouă ani, fotbalul va fi sărbătorit într-o ţară în care termenul „Fair-Play“ e necunoscut, după cum au arătat preliminariile CM 2014.
Se încarcă comentariile...
