Emilia Şercan, lămuriri după acuzaţiile de plagiat: „Simt că sunt o ţintă. În România merge mai uşor să compromiţi un ziarist, nu trebuie să îl suprimi fizic“

Emilia Şercan, lămuriri după acuzaţiile de plagiat: „Simt că sunt o ţintă. În România merge mai uşor să compromiţi un ziarist, nu trebuie să îl suprimi fizic“

Emilia Şercan vine cu o serie de justificări în legătură cu ultimele acuzaţii FOTO Eduard Enea

Jurnalista Emilia Şercan vine cu o serie de clarificări după acuzaţiile potrivit cărora pasaje întregi din lucrarea sa de licenţă, semnată în 2003, au fost copiate din alte două volume lansate pe piaţă cu un an înainte.

Şercan, suspiciuni în legătură cu autenticitatea lucrării semnalate 

Emilia Şercan vine cu lămuriri în legătură cu suspiciunile legate de posibilele nereguli ale propriei lucrări de licenţă, după ce ziarul sibian „Turnul Sfatului“ a arătat comparativ cum pasaje ale lucrării ar fi fost copiate. Într-un mesaj pe Facebook, jurnalista scrie că încă nu ştie dacă lucrarea prezentată în sursa citată este veridică, urmând să facă o serie de verificări în acest sens.

„Am ajuns în ţară azi noapte, m-am dezmeticit, iar lucrurile stau aşa: În primul rând vreau să ştiu/aflu dacă lucrarea de licenţă pusă în discuţie este lucrarea mea. Nu mai am exemplarul meu pentru verificare, însă, sper că marţi, când voi merge la Sibiu, voi putea stabili autenticitatea lucrării. De aici trebuie plecat, pentru că termenul de păstrare al lucrărilor de licenţă în arhivă unei facultăţi este de cinci ani, potrivit legislaţiei trecute şi actuale. Lucrarea prezentată de «Turnul Sfatului» nu are nicio ştampilă care să-i ateste autenticitatea. Am cerut deja în scris o serie de informaţii de la Facultatea de Socio-Umaniste, în care s-a «topit» fosta Facultate de Ştiinţele Comunicării şi Jurnalism din Sibiu, iar marţi o voi face şi în persoană. Vă veţi întreba dacă nu recunosc ce este în ea. Am scris despre calomnie şi proba verităţii, însă nu am memorie fotografică astfel încât să îmi aduc aminte, după 14 ani, fiecare frază, pasaj sau pagină. Asta am de spus, pentru moment, despre acuzaţiile care mi se aduc“, arată Emilia Şercan. 

O luptă inegală cu sistemul 

Jurnalista continuă mesajul şi spune că a ştiut de la început în ce joc se bagă, un joc „disproporţionat cu sistemul“. „Despre contextul în care se produc aceste acuzaţii trebuie să spun, de asemenea, nişte lucruri, sec, rece, fără a mă victimiza. De când am început să scriu despre plagiate, am ştiut în ce mă bag, am ştiut că lupta este disproporţionată, că scriu despre Sistem în ansamblul sau, şi nu atât despre indivizi. De-a lungul acestor aproape doi ani am trăit multe experienţe - de altfel, în cartea care abia a ieşit pe piaţă, povestesc ce s-a întâmplat pe parcursul primelor şase luni în care am documentat subiecte care au atins Sistemul şi Statul la vârf. Povestesc despre încercările unora de a mă determina să nu mai scriu, de a mă cumpără şi despre capcanele care mi-au fost întinse. Cartea am scris-o în două săptămâni şi jumătate, de asta cuprind doar primele şase luni. Dacă aş fi avut mai mult timp la dispoziţie aş fi scris şi despre sfaturile «prieteneşti» de a abandona subiectul, despre intimidările la care am fost supusă şi despre ameninţările primite anul trecut“, a mai zis ea.

Cum s-a ajuns la acuzaţii „servite“ 

Mai mult, Emilia Şercan, printre altele, dă un exemplu elecvent pentru a se face înţeleasă în ceea ce priveşte controversele în care este implicată în ultima perioadă. „De ce apar acum aceste acuzaţii «servite», neasumate bărbăteşte de o persoană anume? De ce nu au apărut în 2015 sau în 2016? Am câteva explicaţii, desigur. În primul rând, pentru că am dus subiectul plagiatelor în tezele de doctorat la un alt nivel, m-am concentrat asupra fenomenului. Am cerut de la cele mai importante instituţii publice (Ministerul Apărării, Ministerul de Justiţie, Ministerul de Interne, Guvern, Administraţia Prezindentiala, Ministerul de Externe) liste cu numele tuturor celor care deţin titlul de doctor şi banii plătiţi de aceste instituţii că spor salarial. Nu mi-au răspuns solicitărilor, aşa că i-am dat în judecată. Procesele cu MApN, MAI şi MAE le-am câştigat în prima instanţa. Am pierdut, tot în prima instanţa, procesul cu Administraţia Prezindentiala, iar cele cu Guvernul şi Ministerul de Justiţie sunt în pronunţare (deciziile trebuiau date chiar ieri, însă cum nu am fost în ţară, nu le cunosc încă). Că să va faceţi o idee, în MApN sunt 911 doctori, care, în perioada 1 ianuarie 2015 - 30 septembrie 2016, au primit 1,2 milioane euro pentru că au titlul de doctor“, arată ea.

„Se încearcă scoaterea mea din presă. În România merge mai uşor să compromiţi un ziarist, nu trebuie să îl suprimi fizic“ 

Totodată, în mesajul de pe Facebook, Şercan spune că se simte „o ţintă“. „De câteva luni am început să simt că sunt o ţintă. S-a încercat spargerea contului meu de e-mail de către un «actor statal» - am scris şi am pus pe Facebook o poză care indică lucrul ăsta. Mi-am dus laptopul la verificare, la o firma specializată, iar de atunci nu l-am mai folosit. Acum trei săptămâni, într-o vineri seară, în interval de o ora şi jumătate, cineva a încercat de două ori să-mi spargă contul de Facebook. Am ezitat până acum să merg la DIICOT să fac plângere, însă săptămâna viitoare mă voi ocupa şi de lucrul acesta. Tot acum circa trei săptămâni, Mihnea Măruţă mi-a spus că a aflat de la o sursă credibilă că îmi era verificată lucrarea de doctorat de către «băieţi». Despre episodul «Profesioniştii» nici nu mai amintesc“, arată ea.

„Nu am nicio îndoială că se încearcă scoaterea mea definitivă din presă. În România merge mai uşor să compromiţi un ziarist, să îi spulberi credibiliatea sau să spui că e acoperit. Găleţile de lături pe care i le arunci în cap sunt suficiente, nu trebuie să îl suprimi fizic, aşa cum se întâmplă frecvent în Rusia“, îşi încheie mesajul.

Acuzaţii de plagiat 

Pasaje întregi din lucrarea de licenţă a jurnalistei Emilia Şercan, semnată de aceasta în 2003, au fost copiate din alte două volume lansate pe piaţă cu un an înainte, arată surse citate de ziarul sibian „Turnul Sfatului“, care publică şi o parte din lucrarea de diplomă a jurnalistei.

Potrivit publicaţiei locale, în lucrarea de licenţă cu titlul „Reglementări naţionale şi internaţionale cu privire la libertatea de exprimare”, prezentată de Emilia Şercan la absolvirea Facultăţii de Ştiinţe ale Comunicării şi Jurnalism din Sibiu, apar pasaje preluate fără citarea sursei din „Jurisprudenţa europeană privind libertatea de exprimare“, care îi are ca autori pe Monica Macovei, Mircea Toma, Ana Coculescu şi Adrian Tudorică şi „Ghid juridic pentru jurnalişti“ (ediţia a III-a), scrisă de Monica Macovei, Adriana Drăgăliţă şi Dan Mihai. Cele două volume indicate drept sursă de inspiraţie au fost publicate în 2002. Emilia Şercan a absolvit, în 2003, Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării şi Jurnalism din Sibiu. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările