Proiectul - burse de studiu pentru refugiaţi. Ce meserii pot învăţa şi ce alte facilităţi vrea să le ofere România

FOTO: Getty Images

Pe fondul crizei imigranţilor care a cuprins toată Europa, Ministerul Educaţiei se gândeşte să întindă o mână de ajutor pentru tinerii refugiaţi care vor să studieze şi să contribuie la societatea românească, acordându-le burse de studiu. Deocamdată ideea a fost lansată în dezbatere publică.

Ministerul Educaţiei vrea să acorde 500 de burse de studiu integrale pentru tineri refugiaţi. Asta potrivit unui proiect de hotărâre de guvern scos joi în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei. Astfel, mai marii de la Educaţie îşi doresc să dea 100 de burse pentru studiile de medicină şi restul de 400 pentru studii în domeniile de inginerie şi petrol-gaze. Iniţiativa este salutată de către experţi, însă ei atrag atenţia că sistemul trebuie să acorde ajutoare similare şi studenţilor români care provin din medii defavorizate.

CE CHELTUIELI VOR ACOPERI BURSELE

Concret, proiectul prevede ca refugiaţii să stea mai întâi un an în România pentru a învăţa limba, la fel cum fac toţi studenţii străini. După aceea, ei vor studia la una dintre cele 25 de universităţi de stat sau private care iau parte la acest proiect, printre care şi cele mai mari instituţii de învăţământ din România: Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara sau Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti.

Bursele le vor acoperi refugiaţilor practic toate cheltuielile, de la taxele de studiu până la cazare, inclusiv pe perioada de vară. De asemenea, studenţii refugiaţi vor avea şi trei mese pe zi gratuite ce vor fi asigurate la cantina universităţilor-gazdă. Gratuit va fi şi transportul intern pe perioada studiilor şi transportul internaţional la începerea şi finalizarea studiilor. În plus, cei 500 de tineri refugiaţi vor beneficia şi de asistenţă medicală gratuită, pe perioada şederii. De asemenea, refugiaţii vor primi şi o sumă lunară, în cuantumul stabilit pentru toţi cetăţenii străini, bursieri ai statului român, care se va acorda pe toată perioada anului calendaristic, inclusiv pe perioadele vacanţelor, precum şi pentru perioada de până la susţinerea examenului terminal din sesiunea imediat următoare finalizării studiilor şi 30 de zile după susţinerea examenului, pentru obţinerea diplomei aferente.

„Selecţia candidaţilor pentru bursele ce fac obiectul prezentei hotărâri se va realiza de către o comisie mixtă, care se va deplasa în acest scop în Iordania, Liban şi Turcia”, se arată în proiect.

„VOR CONTRIBUI LA DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII”

Expertul în Educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş salută iniţiativa Ministerului Educaţiei. „E o idee foarte bună ca aceşti tineri să se dezvolte aici şi să contribuie mai apoi la dezvoltarea societăţii, e o iniţiativă cu mare potenţial. Cel mai bun exemplu în acest sens este Raed Arafat, care a contribuit enorm pentru România. În ceea ce priveşte bursele integrale, este o discriminare pozitivă, chiar dacă mecanismul e bun, iniţiativa cred că va stârni discuţii fiindcă sistemul nu acordă aceeaşi atenţie tuturor studenţilor. Totuşi, acesta este un exemplu că atunci când vrem, se poate”, a spus Staş.

La rândul ei, Tincuţa Apăteanu, cofondatoarea platformei Edusfera şi blogger adevarul.ro pe probleme de educaţie, spune că iniţiativa este excelentă. „Este foarte bine că ministerul vrea asta. Oricum, numărul studenţilor a scăzut, aşa că locuri în universităţi sunt. Însă, cred că universităţile din România trebuie să creeze programe de studiu în limba engleză ca să atragă străini, nu mă refer doar la refugiaţi ci la străini în general”, a spus Apăteanu.

„BURSELE AR TREBUI CORELATE CU PERFORMANŢELE“

Şi reprezentanţii studenţilor consideră proiectul unul „foarte interesant”. Vlad Cherecheş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), spune că „ideea e foarte OK”. „Cred însă că bursele acestea ar trebui corelate şi cu un minim de performanţă, adică statul să se asigure că beneficiarii îşi văd într-adevăr de şcoală, că vin la cursuri şi promovează examenele, că întrunesc minimul de credite de studiu pentru a trece în anul următor de studiu. Oamenii aceia vor veni aici fără nimic pe lume şi au nevoie de sprijinul statului”, a comentat Cherecheş.

La rândul său, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pirtea, spune că iniţiativa este bine-venită, însă ar aprecia dacă sistemul ar încuraja meritocraţia şi performanţa, de asemenea. „Am fost prima universitate care a oferit sprijin gratuit din punct de vedere al cursurilor de limba română pentru refugiaţi, ca să-i ajutăm să se integreze. Eu mă bucur că Ministerul Educaţiei găseşte soluţii şi ar fi minunat dacă am încuraja, de asemenea, performanţa şi excelenţa în rândul studenţilor, nu doar solidaritatea socială”, a spus Pirtea, referindu-se la numeroasele lipsuri din sistemul de educaţie românesc datorate subfinanţării.