CNR poate fi salvat

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Scrisoare deschisă adresată Consiliului Naţional al Rectorilor: Stimate Colege, Stimaţi Colegi, după cum ştiţi, Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR), formal, nu mai are o conducere legitimă, începând cu data de 29 mai 2020.

Nu este acum momentul să analizăm în profunzime cauzele care au condus la o astfel de situaţie, dar este de datoria noastră să observăm o serie de greşeli / vicii de procedură / pe care, dacă nu le corectăm, continuăm să menţinem CNR în afara legii şi a propriilor reglementări.

De altfel, acesta este şi motivul pentru care SNSPA, pentru prima dată în 30 de ani, a hotărât să nu trimită un reprezentant legal (rector sau prorector) la o şedinţă care este convocată de un preşedinte care nu mai este preşedinte şi la care se doreşte să se discute subiecte atât de importante încât sunt, la propriu, menţionate numai în paranteză (dezbateri statut CNR, alegeri CNR etc.), fără să fie susţinute de documente.

Iată câteva dintre elementele de natură juridică pe baza cărora, la nivelul conducerii SNSPA, s-a luat decizia de a nu participa la reuniunea CNR de la Braşov, în perioada 17-20 septembrie 2020

- preşedintele al cărui mandat a expirat nu mai poate convoca o reuniune a plenului CNR;

- o organizaţie nu poate declanşa alegeri până nu clarifică cine organizează alegerile, respectiv stabilirea unei proceduri juridice de asigurare a unei conduceri interimare;

- nu se poate declanşa un proces electoral sau de modificare a statului unei organizaţii fără ca membrii să aibă acces, în prealabil, la propunerile care urmează să fie supuse discuţiilor sau aprobării;

-participarea la acest proces electoral a unor rectori care sunt simultan şi politicieni (deputaţi, senatori) ridică o serie de probleme de legalitate, care urmează să fie clarificate în instanţă, la solicitarea SNSPA – procedură deja declanşată.

Rectorul unei instituţii de învăţământ superior nu este o persoană care poate decide unilateral, în nume propriu, ci este reprezentantul unei comunităţi academice.Prin urmare, rectorul nu poate participa la o şedinţă CNR şi la adoptarea unor decizii, fără să fie asigurate simultan minimum două condiţii: (1) deciziile să se circumscrie legislaţiei în vigoare şi (2) să fie rezultatul unor dezbateri, atât în interiorul CNR, cât şi în comunităţile noastre academice, pe marginea unor documente preexistente, nu scoase din joben, în ziua reuniunilor CNR, aşa cum, din păcate, se întâmplă inclusiv azi, la Braşov.

Consiliul Naţional al Rectorilor este un bun public, al tuturor membrilor spaţiului universitar. Prin urmare, aplicarea celor mai înalte standarde democratice este un imperativ nenegociabil. Noi, ca rectori, trebuie să ne putem prezenta în faţa colegilor noştri cu simţul datoriei îndeplinite, fără culpa participării la decizii care, ulterior, pot fi blamate de opinia publică (aşa cum a fost cazul celebrei scrisori de susţinere a unei decizii adoptate de un partid politic, în ianuarie 2018, şi care a fost semnată de 45 de rectori, fără să se cunoască motivele din spatele acestui demers, coordonat de preşedintele CNR de atunci) sau care pot fi invalidate în instanţă.

Iată de ce SNSPA invită toţi membrii să înţeleagă rolul pe care CNRîl are faţă de spaţiul academic şi faţă de societate, în ansamblul ei. În acest sens, SNSPA propune constituirea unui comitet de tranziţie, format din membri CNR care nu au făcut parte din structurile de conducere precedente (mandatul 29 mai 2016-29 mai 2020), pentru a exista garanţia unei analize obiective a deficienţelor procedurale şi de legalitate semnalate până acum, şi care nu se află în conflict cu prevederile legale şi statutare privind păstrarea acestei organizaţii în afara influenţelor politice. Acest comitet, asistat de specialişti în domeniul juridic, poate identifica cu celeritate etapele statutare de urmat prin care CNR să reintre în legalitate şi să-şi îndeplinească funcţiile pentru care a fost înfiinţat, în urmă cu 30 de ani.

Cealaltă variantă, pe care probabil vechea conducere a Consiliului se va grăbi să o propună azi, în cadrul întâlnirii de la Braşov, respectiv aprobarea „pe picior” a unor modificări statutare şi alegeri „urgente” şi fără transparenţă, va asocia şi mai mult CNR-ul cu ideea de organizaţie închisă, „cotropită politic” de persoane care nu înţeleg că, într-o democraţie, puterea trebuie limitată şi controlată,nu extinsă şi utilizată discreţionar.

Până la clarificarea acestor aspecte (legalitate, depolitizare şi transparenţă), SNSPA va continua procedura prin care solicită instanţelor judecătoreşti competente:

(a) constatarea încetării de drept a mandatului membrilor Consiliului Director (Biroul Permanent) al CNR, începând cu data de 29 mai 2020,

(b)nulitatea tuturor actelor emise de către Consiliu,începând cu data menţionată,

(c) nulitatea altor decizii, inclusiv a celor eventual adoptate la Braşov (modificări de statut, alegeri etc.), în măsura în care acestea încalcă legislaţia şi actele constitutive CNR.

Îmi exprim convingerea că fiecare dintre dumneavoastră va analiza cu multă atenţie situaţia stânjenitoare şi ilegală în care se află CNR azi şi va decide, în cunoştinţă de cauză,dacă va asocia universitatea pe care o conduce cu interesele personale şi politice ale unui grup restrâns de rectori, care au adus CNR în această situaţie, sau doresc să se asocieze cu reconstrucţia şi reforma CNR, lăsând în urmă practicile care nu au nimic de-a face cu interesul universităţilor din România.

În final, doresc să fac o precizare de ordin personal. Am participat pentru prima dată la o reuniuneCNR în vara anului 1996, în calitate de expert în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. De atunci şi până astăzi,am cunoscut şi am interacţionat cu foarte mulţi rectori şi cu toţi foştii Preşedinţi CNR. Cunosc în detaliu toate acţiunile majore ale acestei instituţii şi am contribuit la conturarea unora dintre ele. De asemenea, tăcerea mea, din ultimii ani, mai ales din momentul în care am sesizat declinul acestei instituţii, a fost exploatată de către rectorii politicieni şi, recunosc, a accelerat degradarea standardelor de legalitate şi transparenţă din cadrul CNR, unele cu consecinţe juridice pe care, probabil, instanţele de judecată competente vor fi în măsură să le releve în viitorul apropiat. Dacă în ultimele luni mi-am asumat rolul, deloc facil,de a semnala public problemele de legalitate declanşate chiar de către cei care au condus această instituţie, am făcut-o nu dintr-un calcul personal, ci pentru că CNR-ul de azi riscă să pice în irelevanţă, fiind utilizat pentru alte scopuri decât pentru cele pentru care a fost creat.

Iată de ce acest demers va continua, într-o formă sau alta, până când Consiliul Naţional al Rectorilor va redeveni „vocea” universităţilor din România. Iar în spatele meu am nu numai comunitatea universitară SNSPA, pe care o reprezint şi de la care am primit mandat să acţionez în această direcţie, dar şi miile de profesori şi studenţi din alte universităţi, care consideră că rectorul trebuie să servească universitatea şi nu partidul politic din care face parte, iar CNR are rolul de a colabora cu autorităţile statului în interesul comunităţii academice, nu în interesul partidului de guvernământ, oricare ar fi el.

Cu deosebit respect, Prof.univ.dr. Remus Pricopie

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite