Lucru lăudabil am zice, atâta doar că locul respectiv ne punea (din nou) la coada Uniniunii Europene, surclasând doar Grecia la acea vreme. Se spunea, de asemenea, cu emfază, că România a obţinut un scor de „39,2 pe o scară de la 0 la 100“ la capitolul „hotspoturile invenţiei“. Atâta doar că „Rep. Moldova a obţinut 48,7 puncte, iar Kazahstan 58,1. Cu alte cuvinte, suntem în declin.“ – extras din comunicatul Ad Astra ce cataloghează Raportul de final de an al MCI ca „între laudă de sine şi fake news“. 

Anul acesta Ministerul Cercetării publică un comunicat în care apelează la un alt clasament care vizează inovarea, cel realizat de Bloomberg, nu cel larg acceptat la nivel mondial – Global Innovation Index, realizat de experţi ai Universităţii Cornell (SUA), INSEAD (The Business School of the World) şi WIPO (World Intelectual Property Organization). Lista experţilor în domeniu care au participat la elaborarea documentului poate fi consultată în Anexa 5 a celui mai recent raport (2018).

Clasamentul Bloomberg include 60 de ţări, în timp ce GII include 126, fiind deci mai comprehensiv şi un etalon mai bun la nivel mondial. Chiar dacă în GII suntem în treimea superioară, tot la coada Uniunii Europene suntem, fiind surclasaţi chiar şi de ţări precum Republica Moldova, Vietnam şi Ucraina. 

De ce face Ministerul jongleria aceasta în privinţa clasamentelor? Pentru că în raportul GII din 2018 am căzut pe locul 49 (de pe 42), adică stăm chiar mai rău decât eram în 2016, an la care se raportau cei de la MCI anul trecut ca să arate cât suntem de tari. 

Haideţi totuşi să ne uităm la rubricile relevante pentru cercetare şi dezvoltare ale clasamentului realizat de Bloomberg. Doar două dintre cele şapte categorii sunt cu adevărat importante pentru a clasifica cercetarea şi dezvoltarea dintr-o ţară. Una este „R&D Intensity“, categorie în care ne aflăm pe locul 55 din 60 de ţări, iar cealaltă este „Researcher Concentration“, categorie în care ocupăm fruntaşul (Not!) loc 47/60. S-ar mai putea argumenta că încă o categorie este relevantă, anume „Patent Activity“, în care ocupăm locul 24, însă suntem rezervaţi în această privinţă. În notele de subsol este explicat că acea categorie include şi patentele naţionale (adică cele de la OSIM) motiv pentru care suntem rezervaţi în utilizarea ei cu scopul de a măsura inovarea în România. Ştiţi foarte bine de avântul cu care românii participă la Salonul de Inventică de la Geneva … La fel de bună participare avem şi când vine vorba de a completa formulare pentru brevete naţionale, care colectează ulterior praful de cele mai multe ori. Vă provocăm să găsiţi un brevet OSIM care să fi adus inventatorului 100.000 EUR câştig, adică să fi fost destul de valoros în industrie pentru a fi cumpărat de companii.

Deci, două categorii mari şi late în care suntem pe locurile 55/60, respectiv 47/60. În ambele categorii suntem depăşiţi de ţări precum Bulgaria, Serbia sau Croaţia, ca să ne referim doar la „ţările vecine şi prietene“ din Europa Centrală si de Est. 

Din punctul nostru de vedere, chiar şi acest clasament realizat de Bloomberg arată că cercetarea, dezvoltarea şi inovarea din România se situează undeva în colbul tobei de eşapament (cel puţin a UE). 

Când veţi lăsa bătutul cu pumnul în piept, laudele şi naţionalismele nefondate? De câte semnale de alarmă mai aveţi nevoie pentru a înţelege că nu suntem deloc fruntaşi în acest domeniu, ci ne afundăm în prăpastie pe an ce trece? Cănd vă va fi clar că pe zi ce trece avem de recuperat tot mai mult, indiferent de clasamentul folosit? 

PS: Puţină consecvenţă, vă rugăm, dragi mecişti. Dacă pornim să ne dăm mari cu GII, atunci cu acesta să rămânem; nu tot schimbăm măsura, doar ca să crească producţia la hectar.


Autori:

Octavian Micu este doctor în fizică teoretică la University of Alabama, Tuscaloosa, AL, U.S.A. şi îşi desfăşoară activitatea în domeniul fizicii găurilor negre şi a gravitaţiei cuantice.

Mihai Miclăuş este doctor în biologie moleculară la Universitatea Rutgers din S.U.A., şi îşi desfăşoară activitatea în domeniul biologiei moleculare a plantelor.

Lucian Ancu a activat la nivel de vârf în fizica particulelor elementare până recent. În decursul a mai bine de zece ani a contribuit la căutările pentru bozonul Higgs la Fermilab şi apoi la descoperirea acestuia la CERN.


*Cu excepţia textelor semnate cu numele asociaţiei, articolele individuale nu reprezintă punctul de vedere al Ad Astra, ci reflectă opiniile personale ale bloggerului care semnează textul