Sunt sceptic şi de data aceasta, până nu văd consfinţită într-un act normativ noua arhitectură curriculară.

Am propus şi reiau ideea unui grup de lucru format din specialişti independenţi, care să elaboreze într-o dezbatere deschisă tuturor celor interesaţi, noua arhitectură curriculară. Ministrul nu are timp să se ocupe personal de această problemă, iar ce a rezultat din activitatea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei am văzut: 34/36 ore pe săptămână la clasa a VII-a.

Ce a declarat ministrul Educaţiei

E vorba de regândit modul în care disciplinele s-ar putea preda. Că nu e vorba de tăiat ore, ci de tăiat discipline. Noile planuri-cadru trebuie să fie construite din perspectivă a ceea ce un elev poate duce, nu din perspectivă a ceea ce profesorul ar trebui să aibă“, a declarat ministrul Monica AnisieSă ştiţi că ne gândim şi la profesorii care vor rămâne fără catedră, dacă nu mai există disciplina respectivă în planul-cadru.

O zi mai târziu, ministrul a revenit: „Nu trebuie neapărat să renunţăm la anumite discipline. Putem regândi într-un fel această predare-învăţare în sensul în care fiecare elev să stea mai puţine ore la şcoală, să aibă ghiozdanul mai uşor, că toţi părinţii asta îşi doresc pentru copii.

Proiectul este extrem de dificil de realizat, pentru că interesele sunt divergente. Profesorii şi sindicatele vor cât mai multe ore la clasă pentru a-şi păstra normele, elevii şi părinţii, şi până la urmă legea, cer să nu fie mai mult de 20, 25, 30 de ore la primar, gimnazial, liceal.

Nici timp nu există. Planurile cadru trebuie rapid elaborate, pentru a putea adapta apoi programele şcolare, şi procesul de tipărire al noilor manuale.

Ce soluţie simplă există

După elaborarea planurilor cadru, în conformitate cu legea, se lasă cadrelor didactice libertatea de a alege cât şi ce anume predau la clasă, funcţie de caracteristicile colectivelor de elevi cu care lucrează. Pot fi distinse în programele şcolare trei variante: minim, mediu şi de aprofundare, marcate cu semne distinctive. Varianta „minim“ asigură reuşita la examenele naţionale de absolvire.

Despărţirea filierei teoretice de filiera profesională, începând cu clasa a V-a

Aşa este în Germania. La Evaluarea Naţională din 2019, 40% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au luat nota 5 la matematică, pentru că nu ştiau cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume. Până când putem merge aşa? Şcoala trebuie să se plieze pe înclinaţiile, resursele şi nevoile elevilor şi societăţii, nu invers. Obligând toţi elevii să înveţe aceleaşi teorii sofisticate, unii dintre ei nu învaţă nici cele patru operaţii aritmetice. Ne jucăm în continuare cu destinele lor?

Exemplu de plan cadru pentru gimnaziu

Aria curriculară/disciplina

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

obs

I Limbă şi comunicare

6

6

6

6

 

Limba şi literatura română

3

3

3

3

 

Limba modernă I

2

2

2

2

 

Limba modernă II

1

1

1

1

 

II Matematică şi ştiinţe ale naturii

8

8

8

8

 

Matematică

3

3

3

3

 

Informatică

1

1

1

1

 

Ştiinţele vieţii

2

2

2

2

 

Ştiinţele mediului

2

2

2

2

 

III Om şi societate

5

5

5

5

 

Educaţie pentru societate

2

2

2

2

 

Geografie

1

1

1

1

 

Istorie

1

1

1

1

 

Religie

1

1

1

1

 

IV Arte

1

1

1

1

 

Educaţie plastică/educaţie muzicală

1

1

1

1

 

V Educaţie fizică şi sport

3

3

3

3

 

Educaţie fizică şi sport

3

3

3

3

 

VI Tehnologii

1

1

1

1

 

Educaţie tehnologică

1

1

1

1

 

VII Consiliere şi orientare

1

1

1

1

 

Consiliere şi orientare

1

1

1

1

 

Număr total de ore în TC

25

25

25

25

 

Număr ore CDŞ

2

3

3

3

 

 

 

 

 

 

 

Număr total de ore

27

28

28

28

 


Explicaţii

Sunt obligatorii doar orele din Trunchiul Comun (TC). În cadrul orelor de Curriculum la Dispoziţia Şcolii (CDŞ), se fac ore de aprofundare şi performanţă, sau de recuperare, cu 5-10 elevi, la cererea elevilor şi părinţilor. Orele din CDŞ sunt plătite de către stat.

Disciplinele agregat. Ştiinţele vieţii, Ştiinţele mediului, Educaţie pentru societate sunt menite să genereze un sistem coerent de cunoştinţe, şi includ module din biologie, educaţie pentru sănătate, fizica, chimie, protecţia mediului, educaţie antreprenorială, educaţie financiară etc. Aceste module vor fi predate de profesorii în specializarea cărora se regăsesc tematicile abordate.

Pregătirea profesorilor. Este o problemă importantă, care poate fi rezolvată prin autopregătirea lor, dacă au motivaţia să o facă. De aici necesitatea introducerii unui sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, de măsurare a progresului şcolar al elevilor, cu ajutorul aplicaţiilor informatice. Mă refer la evaluările predictive şi sumative, iar progresul şcolar este dat de diferenţa dintre media de sfârşit de an şi aceea de la începutul anului şcolar. Promovarea şi salarizarea profesorilor poate fi strâns legată de progresul şcolar al propriilor elevi.

Concluzii

Nu spun că e uşor, dar de undeva trebuie început. Dacă sacrificăm în continuare interesele elevilor pentru acelea ale profesorilor şi sindicatelor, rămânem în impasul teribil în care ne aflăm: ultimii în evaluări internaţionale credibile, de tipul PISA. Nu vom avea în continuare meseriaşi şi specialişti în piaţa muncii, antreprenorii aduc forţa de muncă din ţări îndepărtate, iar două milioane de români n-au avut o slujbă niciodată.

Miza acestor schimbări este enormă. De 30 de ani decidenţii nu înţeleg această miză, nu ştiu sau nu au determinarea necesară pentru a promova schimbările necesare. Nu mai putem sta cu educaţia încremenită în tiparele comuniste. Actualele planuri cadru sunt vechi de 50 de ani. Şi noi am învăţat după ele. Dacă nu găsim un ministru care să „rupă pisica în două” şi să treacă la schimbări radicale, mai stăm 30 de ani în paradigma educaţională actuală.