Elevii i-au prezentat ministrului Sorin Cîmpeanu viziunea lor asupra legii Educaţiei

FOTO Adevărul

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a început consultările pentru noua lege a Educaţiei. În această săptămână au avut loc întâlniri cu sindicatele profesorilor şi cu elevii, care au întocmit prima rezoluţie privind viziunea asupra sistemului de învăţământ.

Consiliul Naţional al Elevilor îl atenţionează pe ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu asupra modului în care sistemul actual de învăţământ încurajează mafia meditaţiilor. Elevii propun o serie de măsuri atât pentru descurajarea acestor practici, cât şi pentru eficientizarea sistemului de învăţământ, ce s-ar putea concretiza în cadrul unei noi legi a Educaţiei.

Aceste propuneri sunt parte integrantă a primei rezoluţii privind viziunea reprezentanţilor elevilor asupra sistemului de învăţământ, un document întocmit pe baza a 7.000 de chestionare diseminate în 20 de judeţe ale ţării şi prezentat ministrului Educaţiei, în cadrul consultărilor pentru noua lege a Educaţiei.

„Abordarea elevilor este profesionistă şi matură, dar discuţiile sunt în curs. Marţea viitoare se încheie consultările cu elevii şi vom emite o concluzie provizorie pentru că apoi încep consultările cu mediul socio-economic”, a declarat, miercuri, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Fără meditaţii plătite

Unul dintre punctele asupra cărora insistă elevii este eliminarea sistemului de meditaţii particulare din sistemul public de învăţământ.

„O problemă pe care am dovedit-o prin implementarea chestionarelor este faptul că foarte mulţi elevi au nevoie de pregătire suplimentară, prin meditaţii plătite, de multe ori cu profesorul de la clasă. Considerăm necesară o dezbatere în acest sens, pentru a descoperi dacă profesorii nu reuşesc să pregătească elevii îndeajuns, vor să predea în asemenea manieră astfel încât să fie necesare orele de meditaţie sau elevii şi părinţii lor nu sunt încrezători în modul în care profesorii de la clasă predau”, se arată în documentul realizat de Consiliul Naţional al Elevilor.

Elevii susţin că profesorii recurg la practici de constrângere, precum nerespectarea intenţionată a curriculei din cauza sistemului prin care dascălii îşi primesc titulatura pe viaţă, astfel încât este descurajată perfecţionarea continuă.

„Meditaţiile există în toată lumea şi reprezintă o sursă importantă de venit pentru profesori. Ele nu sunt rele în sine - devin acte de corupţie doar atunci când profesorii îşi şantajează propriii elevi pentru ca aceştia să înceapă să cotizeze pentru a avea note decente. Ce ne lipseşte este un sistem de denunţare şi sancţiuni pentru aceste comportamente”, consideră Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie.

Inspecţii regizate

Elevii mai avertizează că o altă slăbiciune a sistemului de evaluare a profesorilor este reprezentată de modul în care decurg inspecţiile şcolare.

„Inspecţiile şcolare sunt realizate din timp, iar profesorii pregătesc elevii şi ora astfel încât aceasta nu mai are nicio legătură cu modul în care arată o oră normală la acea materie”, atrage atenţia Consiliul Naţional al Elevilor.

Astfel, elevii propun ca inspecţiile şcolare să nu mai fie anunţate, rezultatele şi concluziile inspecţiilor să fie uşor accesibile elevilor şi părinţilor, astfel încât aceştia să poată sesiza dacă există discrepanţe majore între ora de curs şi ora de inspecţie, iar chestionarea elevilor, independent, în afara orei de curs, anonim, privind modul de derulare a orei să fie obligatorie şi parte a foii de inspecţie.

Admitere la liceu doar cu notele de la examen

Elevii propun eliminarea mediei notelor anilor de gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, deoarece încurajează acordarea unor note care nu oglindesc realitatea.

„Cum poate fi o evaluare de trei ore mai relevantă decât patru ani de gimnaziu? În cazul în care o astfel de propunere ar fi adoptată, nu văd de ce am mai avea sisteme de notare în gimnaziu. Putem avea elevi extraordinari, motivaţi şi ambiţioşi care sunt emotivi sau au o zi proastă în ziua examenului”, este de părere expertul în Educaţie.

În privinţa Bacalaureatului, elevii consideră că ar trebui implementate două tipuri de examen, şi anume unul care să permită absolvenţilor să continue studiile în învăţământul superior, iar altul care să ateste nivelul de pregătire necesar pentru accederea pe piaţa muncii.

Transdisciplinaritate

De asemenea, elevii atrag atenţia asupra prognozelor care arată că numărul elevilor va scădea cu 40% până în 2025. În lumina acestei perspective, ei propun ca o clasă să fie formată din circa 20 de elevi. Astfel, va deveni posibil pentru profesori să aplice o curriculă modernă, cu elemente de transdisciplinaritate.

„Având în vedere că ultima restructurare masivă a curriculei a fost realizată cu mai bine de 15 ani în urmă, 78% din actualii beneficiari ai învăţământului nu consideră curriculumul corelat la aşteptările, nevoile si interesele lor, iar 60% din elevi consideră că curriculumul actual nu îi pregăteşte în mare măsură pentru piaţa muncii”, este una dintre concluziile rezoluţiei întocmită de reprezentanţii elevilor.

Soluţia pe care o propun elevii este abordarea transdisciplinară, „în care materiile să aibă o legătură practică, empirică între ele, realizând ora de la exemple practice la teorie generală, şi nu invers”.

„Că nu predăm transdisciplinar este într-adevăr o problemă, dar nu cea mai mare. Problema este că elevii de acum învaţă aceleaşi lucruri ca acum 30 de ani pentru că profesorii de acum au fost pregătiţi într-un sistem care este deja depăşit. Întregul curriculum trebuie refăcut, însă nu poate fi implementat fără oameni pregătiţi să ghideze noi generaţii care învaţă, acţionează şi gândesc altfel decât acum 30 de ani”, a adăugat Tincuţa Apăteanu.