Corina Fusu, ministrul moldovean al Educaţiei: „Propaganda şi manipularea sovietică au mutilat identitatea naţională“

Corina Fusu, ministrul moldovean al Educaţiei: „Propaganda şi manipularea sovietică au mutilat identitatea naţională“

FOTO Guvernul Republicii Moldova

Limba română se zbate şi în zilele noastre să ajungă la inimile neliniştite ale moldovenilor aflaţi la o răscruce istorică a viitorului naţional. Decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova din decembrie 2013, care a stabilit că limba română, nu cea moldovenească, este limba oficială a statului a reprezentat o victorie răsunătoare pentru tabăra occidentală a societăţii, dar războiul n-a ajuns nici pe departe la final.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul moldovean al Educaţiei, liberala Corina Fusu, a explicat pentru ziarul „Adevărul” care sunt principalele provocări pe care le aduce portofoliul preluat acum circa 100 de zile, în implementarea deciziei Curţii Constituţionale.

Reporter: Ce schimbări a adus în sistemul moldovenesc de învăţământ decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, care a stabilit în decembrie 2013 că limba oficială a statului este „limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine“?

Corina Fusu: Este o decizie a Curţii Constituţionale extrem de importantă venită ca urmare a unei sesizări din partea a cinci deputaţi ai Partidului Liberal, printre care mă număr şi eu.

Am solicitat onoratei Curţi să ne dea răspuns dacă Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991 face corp comun cu Constituţia adoptată în 1994, din care s-a exclus faptul că limba română este limba oficială a Republicii Moldova.

Această luptă pentru limbă a durat o perioadă foarte lungă, fiind alimentată de Federaţia Rusă. De la această decizie, cetăţenii Republicii Moldova au mai mult curaj să spună că vorbesc limba română. A apărut şi un şir de legi, inclusiv Codul Educaţiei, în care este stipulat că limba oficială este româna şi că statul trebuie să asigure studierea limbii române. De la această victorie trebuie să mergem mai departe şi, azi, în calitate de ministru al Educaţiei, una dintre priorităţile mele este promovarea limbii române ca limbă de comunicare.

În Republica Moldova, limba română nu e pe deplin la ea acasă

Deşi au trecut 25 de ani de la declararea independenţei, limba română nu e pe deplin la ea acasă. Tragedia este că nu doar minorităţile naţionale, care reprezintă circa 20% din populaţie, au o opacitate faţă de limba română, dar şi o bună parte din moldoveni. Deşi în şcoală studiază după manual de limba şi literatura română, ei spun că vorbesc moldoveneşte. Propaganda şi manipularea sovietică au mutilat identitatea naţională.

Avem trei teritorii preponderent vorbitoare de limbă rusă: de partea stângă a Nistrului, unde limba rusă e la ea acasă, dar avem şi unitatea teritorială Găgăuzia şi un raion care se numeşte Taraclia, unde preponderent trăiesc bulgari. Am fost mirată să aflu că majoritea şcolilor din aceste regiuni sunt cu predare în rusă. Eu întotdeauna am afirmat că fiecare trebuie să-şi cunoască limba maternă, să-şi afirme propria identitate şi apoi, dacă doresc să se integreze în societate, trebuie să cunoască şi limba oficială.

Cu bucurie am descoperit, întâlnindu-mă cu reprezentanţi din Găgăuzia şi Taraclia, că există dorinţa de a studia limba maternă aşa că Ministerul Educaţiei a facilitat acest lucru divizând clasele în două grupe, ca să poată învăţa mai lesne limba lor maternă şi le oferim posibilitatea de a studia după metodologii aparte, limba română.

Rusa, adânc înrădăcinată în educaţia moldovenească

Limba rusă este obligatorie ca obiect de studiu pentru toate şcolile din Republica Moldova , inclusiv pentru şcolile româneşti, începând cu clasa a cincea, deoarece în Constituţie este trecută ca limbă de comunicare. Dar noul Cod al Educatiei prevede ca din 2018 limba rusă să devină şi ea limbă străină, ca limba engleză şi alte limbi de studiu.

În plus, la influenţa Federaţiei Ruse, limba rusă este limbă oficială în Transnistria şi în Găgăuzia, în timp ce în Constituiţia Republicii Moldova, la articolul 13, limba oficială rămâne limba moldovenească. Este un paradox pentru că Parlamentul nu se supune deciziei Curţii Constituţionale.

Care este următoarea prioritate a dumneavoastră în calitate de ministru al Educaţiei?

O altă prioritate este promovarea învăţământului profesional şi tehnic şi a învăţământului dual. Tot sistemul de învăţământ din Republica Moldova este în proces de reformă după semnarea acordului de asociere în 2014, împreună cu Ucraina si Georgia. Nu a fost uşor, luând în considerare opoziţia mare a Federaţiei Ruse, Ucraina plătind scump. Acordul ne obligă să facem reforme profunde şi în domeniul educaţional, unde un capitol important este învăţământul profesional şi tehnic.

Diploma pe care o primeşte un absolvent de studii medii sau de studii universitare trebuie să-i ofere şi şansa unui loc de muncă. Având o economie nedezvoltată încă, este nevoie sa dezvoltăm piaţa muncii şi anumite profesii de care e nevoie, însă tradiţional, ca şi în România, există această mentalitate a părinţilor care îşi doresc pentru copii o diplomă de Bac şi una de universitate, dar cu care de multe ori copiii lor nu se pot angaja.

Învăţământul dual îşi face loc în Republica Moldova

Noi am moştenit învăţământul profesional din perioada sovietică când era popular şi răspândit, dar acum situaţia s-a schimbat. Suntem un stat mic cu nivel de migraţie ridicat. Şcolile sunt multe ca număr şi le organizăm prin contopirea lor, sunt prea multe spaţii pe care statul nu le poate întreţine, urmează să îmbunătăţim catalogul de profesii, să modernizăm curricula, să recalificăm profesorii.

O primă experinţă în învăţământul dual am avut-o cu o companie germană specializată pe confecţionarea cablurilor de automobile. Draxlmaier a constatat la faţa locului că n-are forţă calificată şi uite aşa a apărut primul parteneriat într-o şcoală profesională din în oraşul Bălţi. Anul acesta încă patru şcoli profesionale reorganizate au încheiat parteneriate cu patru întreprinderi autohtone, din domeniul textilelor.

Am mai creat cinci centre de excelenţă în domeniile construcţiilor, hotelier şi bucătărie, informatică şi agricultură şi mai urmează să creăm încă cinci. Toate aceste reforme le facem şi cu suport financiar din partea UE, care ne-a oferit până în 2017 o finanţare în valoare de 25 de milioane de euro pe care îi folosim pentru perfectionarea întregului sistem.

Ne-am propus ca până în 2020 să creştem cu 10% numărul de elevi înscrişi la şcoli profesionale. În prezent, avem 90 de şcoli profesionale şi colegii tehnice pentru circa 40.000 de elevi înmatriculaţi.

Ce planuri aveţi pentru învăţământul superior moldovenesc?

La noi s-a păstrat încă sistemul sovietic în centrul căruia se află Academia de Ştiinţe care a monopolizat cercetarea. Avem 18 instituţii de cercetare ştiinţifică pe diverse domenii, iar concursul pentru proiecte se desfăşoară la Academia de Ştiinţe sub supravegherea unei comisii de la această Academie. Noul Cod al educaţiei spune ca cercetarea să o trecem la universităţi, pentru că acolo trebuie să înveţi cum se face cercetare.

Vrem un UEFISCDI moldovenesc

Sigur că sistemul întotdeauna se opune primul reformelor, dar lucrăm împreună cu Academia de Ştiinţe şi sper să înţeleagă că n-o facem pentru minister ci pentru mediul academic, să creăm o agenţie autonomă cum există şi în România, în cadrul căreia să se desfăşoare concursurile.

Avem parteneriate în cercetare şi cu universităţile din România pentru a avea acces la proiectele de cercetare europene. Republica Moldova a semnat un program european pentru cercetare, care se numeşte „Orizont 2020” şi, în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu domnul ministru Sorin Cîmpeanu, am lucrat asupra unui nou text de protocol pentru a continua cooperarea bilaterală.

Doar jumătate din bursele oferite de România sunt folosite de tinerii moldoveni

Guvernul României ne oferă din 2010, 5.000 de burse pentru toate nivelurile e învăţământ, însă doar jumătate sunt ocupate anual. Tinerii din Moldova preferă să studieze la o universitate bună, avem şi noi învăţământ performant, dar ei preferă să plece în alte ţări europene, acolo unde pot obţine o bursă. Este un exod al celor mai buni tineri. Sigur că ne-am dori să revină în Republica Moldova să pună umărul la dezvoltarea ţării, dar este dreptul fiecăruia să decidă ce face. Avem şi cazuri puţine în care tineri şcoliţi la universităţi mari din străinătate se întorc în Republica Moldova.

Cum aţi intrat în politică şi ce vă recomandă pentru portofoliul Educaţiei?

Eu nu mi-am propus niciodată să fac politică, am avut un traseu personal mai divers. Am absolvit Facultatea de Chimie şi Biologie şi am ajuns să lucrez în televizuune, perfecţionându-mă la cursuri în străinătate, în Franţa.

Cu o educaţie jurnalistică franceză m-am nimerit şi în mijlocul unor proteste la televiziunea publică ce lucrează cu metode foarte autoritare. M-am pomenit liderul protestelor împotriva cenzurii, am depus şi un dosar la CEDO în acest sens pe care l-am câştigat în 2010, dar de la televiziune am fost demişi.
A trebuit să caut să fac altceva, am lucrat şi la Fundaţia Soros Moldova. La un moment dat o doamnă politican din Franţa, raportor în Republica Moldova pentru Consiliul Europei mi-a spus “Corina, dacă vrei să faci ceva, trebuie să te implici. Dacă rămâi în oaza ta de la Soros, n-o să reuşeşti. Şi atunci am candidat pe lista liberalilor la Consiliul municipal din Chişinău şi am câştigat.

Aşa a început cariera mea politică, în 2007, iar în 2009 am devenit deputat. Am fost şi preşedinta Comisiei pentru cultură, educaţie şi mass-media şi am elaborat împreună cu mediul de experţi din Moldova un nou Cod al audio-vizualului, deoarece cred că mass-media sunt un mediu extrem de interesant şi complicat. Sper să fie votat acu, după patru ani de la elaborare, deoarece educaţia, audiovizualul cu libertatea de exprimare şi domeniul sănătăţii sunt extrem de importante pentru securitatea oricărei societăţi.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: