A fost lansat cel mai complex program pentru creşterea calităţii educaţiei. În ce regiuni sunt şcolile care intră în program

Edu Networks reprezintă unul dintre cele mai complexe proiecte de transformare pentru şcolile din România care îşi propune să reducă abandonul şcolar, absenteismul, analfabetismul funcţional, precum şi să crească promovabilitatea la testele naţionale şi examenul de bacalaureat. Proiectul se va derula în următorii 4 ani în câteva sute de şcoli din ţara noastră.

Proiectul Edu Networks va fi implementat, timp de 4 ani consecutivi, în 500 de grădiniţe, şcoli şi licee, cu rezultate slabe sau medii, din mediul rural şi urban, în care învaţă aproape 260.000 de elevi.

În acest an, sunt vizaţi 65.000 de copii din 114 grădiniţe, şcoli şi licee din regiunile Bucureşti-Ilfov, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Olt şi Valea Jiului. Fiecare instituţie de învăţământ va beneficia de un plan de dezvoltare şi de resurse personalizate, în funcţie de propriile nevoi şi probleme cu care se confruntă. Din octombrie, cele 9 organizaţii, peste 68 de experţi educaţionali şi peste 50 de mentori din mediul de business, experimentaţi în dezvoltarea abilităţilor de leadership, vor lucra cu profesorii, părinţii, administraţia şi comunitatea locală, pentru a îmbunătăţi calitatea educaţiei şi a creşte performanţele şcolare.

„Edu Networks este cel mai mare proiect colaborativ pentru educaţie susţinut privat. Vom ajuta profesorii, directorii şi părinţii să transforme grădiniţele, şcolile şi liceele din comunităţile lor. Peste tot vom forma clustere a câte minimum 10 grădiniţe, şcoli şi licee, care vor lucra şi vor învăţa împreună cum să îmbunătăţească actul educaţional şi rezultatele şcolare. Vrem să arătăm că educaţia din România poate fi schimbată prin implicare şi invităm şi alte companii să ni se alăture în construcţia sănătoasă a următoarelor generaţii,” declară directorul Executiv Asociaţia Pentru Valori în Educaţie, Andreea Nistor. 

Partener fondator al Edu Networks este compania Bitdefender, care a demarat în 2018 investiţia într-un prim cluster, la Brad, în judeţul Hunedoara. „Noi am susţinut deja primul cluster, în 2018, în care au fost implicate 12 şcoli din Hunedoara, 250 de profesori şi peste 3.000 de elevi. Pe lângă cursurile ţinute cu profesorii, despre rolul lor şi transformarea paradigmelor de gândire, am organizat şi ateliere, unde am discutat despre decalajele educaţionale şi cum le reducem şi chiar închidem. De asemenea, am avut şi o şcoală de vară cu învăţătorii şi educatorii incluşi în proiect, unde am abordat importanţa literaţiei în educaţia timpurie. Suntem bucuroşi să susţinem în continuare acest proiect, care capătă tot mai multă amploare şi adoptă profesionişti şi parteneri dornici să reformeze spre mai bine educaţia din România. Ştim foarte bine că sunt nenumărate probleme grave, printre care abandonul şcolar ridicat – 1 din 5 copii părăseşte timpuriu şcoala -, la analfabetismul funcţional – 2 din 5 copii sunt analfabeţi funcţional –, la promovabilitate scăzută la testele naţionale şi examenul de bacalaureat”, a declarat fondatorul Bitdefender, Florin Talpeş. 

Compania LIDL a devenit în acest an partener strategic al proiectului, investind 620.000 de euro. „Educaţia este motorul unei societăţi funcţionale şi de ea depinde dezvoltarea unui viitor mai bun, pentru generaţii întregi. Sistemul educaţional din România are nevoie urgentă de o modernizare a metodelor de predare, de adaptare şi aliniere la nevoile actuale de pe piaţa muncii, de soluţii sustenabile pentru a creşte performanţele elevilor. Lidl susţine de peste 2 ani mai multe organizaţii cheie din educaţie, iar acum am ales să investim şi în acest proiect naţional, în care credem cu tărie. Schimbarea stă în puterea noastră şi este nevoie să fim uniţi, pentru a reuşi”, a afirmat directorul de Comunicare şi CSR Lidl România, Cristina Hanganu. 

Pe termen lung, proiectul îşi propune să urce sistemul educaţional din România în top 10 Europa până în 2035. În prezent, ţara noastră se situează pe locul 31 din 34, potrivit unu studiu efectuat de The Economist.