Teodorovici explică de ce vrea să scadă pedepsele pentru evaziune fiscală

Teodorovici explică de ce vrea să scadă pedepsele pentru evaziune fiscală

Eugen Teodorovici FOTO INQUAM Photos / George Calin

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a explicat, luni, de ce a depus un proiect de lege prin care reduce pedepsele cu închisoarea pentru evaziune fiscală.

Potrivit lui Teodorovici, au existat „mii de companii” pentru care ANAF a făcut dosare penale, deşi acestea aveau datorii „derizorii”, iar ministrul susţine că „salvăm mii de companii” prin reducerea pedepselor.

„Probabil că astăzi o să punem public situaţia cu miile de companii pentru care, în anii trecuţi, ANAF, pentru sume derizorii, făcea dosarele penale, pentru că asta este legea astăzi şi atunci această prevedere, odată trecută de Parlament şi promulgată de preşedintele României şi în Monitorul Oficial aflată, duce la tratarea acelor companii după noua lege, fiind favorabilă. Deci salvăm mii de companii de prevederea penală prin această lege. Mai mult, sunt câteva plafoane acolo, sub 100.000 de euro, sub care suma respectivă nu mai reprezintă motiv de aplicare a unei prevederi penale”, a precizat Teodorovici, la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că lipsa unei culturi financiare este cea care a dus la o serie de interpretări ale acestui proiect de lege.

„Care este situaţia în care o firmă intră în această situaţie. Trebuie să fie trei condiţii cumulativ îndeplinite: să se dovedească foarte clar că sumele existau la momentul la care era obligaţia de plată către stat, că nu s-a făcut transferul către buget cu rea-voinţă şi încă o altă astfel de prevedere. Cu alte cuvinte, am auzit şi eu astfel de situaţii, că dacă o firmă are de încasat de la terţi, inclusiv zona publică, fie TVA de rambursat, fie o factură de plătit la vreo primărie sau de la vreun minister. Aceste situaţii nu sunt situaţii care să ducă la aplicarea acestei legi, pentru că este culpa acelei companii pentru că nu a transferat la bugetul de stat acele sume, contribuţiile, mă refer la partea socială şi la partea de sănătate. Mai mult, se pot compensa. Dacă statul are de plătit o sumă unei firme, iar firma vine la scadenţă şi trebuie să plătească acele contribuţii la bugetul de stat, atunci se poate şi compensa. Deci nu văd niciun fel de problemă. Sunt doar probleme false, pe care unii habarnişti care ne-au învăţat cu această abordare tot încearcă să o inducă în rândul populaţiei sau a mediului de afaceri”, a susţinut Teodorovici.

El a adăugat că angajaţii care sunt plătiţi pe drepturi de autor nu au niciun fel de problemă dacă fac dovada că motivul neplăţii este unul obiectiv, menţionând că această lege protejează atât angajaţii, cât şi angajatorii şi bugetul de stat.

„Dacă fac dovada că motivul neplăţii este unul obiectiv, nu e niciun fel de problemă. Adică ANAF are de încasat anumite obligaţii de plată din partea unui terţ pentru care au prestat, orice prin care se face dovada că veniturile există, dar nu sunt încasate. Angajatul, prin aceste prevederi legale, este protejat, în ce sens? Nu mai sunt în aceeaşi situaţie în care un angajat, după ani de zile de muncă, se poate trezi cu o pensie mai mică decât ar fi meritat, pentru că angajatorul nu a transferat către bugetul de sănătate şi la partea socială obligaţiile conform legii. Această prevedere protejează şi angajaţii şi angajatorul şi bugetul de stat”, a explicat Teodorovici.

În context, el a mai precizat că prevederile din proiect privind aplicarea unei pedepse neprivative de libertate „nu sunt atributul Ministerului Finanţelor”, pentru că acesta nu face politica penală, şi a menţionat că în cazul în care compania în cauză are dificultăţi la plată în cele 30 de zile pe care le are la dispoziţie poate cere ANAF o eşalonare, dar poate face acest lucru numai dacă poate dovedi clar că nu este o rea-credinţă.

„Acele perioade de pedeapsă nu sunt atributul Ministerului de Finanţe. Politica Penală nu o face Ministerul Finanţelor, noi am pus în acord o lege existentă, ca urmare a deciziei CCR, cu un Cod Penal, aflat astăzi în vigoare. Nimic altceva. Dacă în cele 30 de zile sunt dificultăţi la plată, se poate solicita ANAF - este astăzi prevedere legală - o eşalonare pentru orice fel de situaţie pe care un contribuabil persoană juridică o dă. Deci nu intră sub această lege acele situaţii prin care se poate dovedi foarte clar că nu este o rea-credinţă. Este o lege care ajută mediul de afaceri. Poate zeci de companii sau de dosare făcute în anii trecuţi de către ANAF, care sunt în anumite faze procesuale şi dacă nu au ajuns la primul termen pe fond se pot trata după noua lege. Practic, nu se mai pune în discuţie de a se duce în închisoare”, a conchis Teodorovici.

Reţinerea şi neplata la timp a impozitelor şi contribuţiilor la bugetul de stat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani, prevede o propunere legislativă iniţiată de ministrul Finanţelor, senatorul Eugen Teodorovici, şi depusă la Parlament.

Un alt articol nou-introdus prevede că faptele nu se pedepsesc penal dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune este mai mic de 10.000 de euro, iar în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la citirea actului de sesizare, suspectul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul.

De asemenea, actuala lege a evaziunii fiscale, la articolul 8, prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi pentru „stabilirea cu rea-credinţă, de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat”.

Prin iniţiativa sa legislativă, ministrul Teodorovici diminuează pedeapsa în acest caz, de la 3 la 10 ani de închisoare, la o pedeapsă cuprinsă între 2 şi 7 ani de închisoare.

La acelaşi articol 8, ministrul propune abrogarea alineatului 2, care conţinea o agravantă: închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi în cazul în care faptele pedepsite la alineatul precedent sunt săvârşite sub formă de grup infracţional organizat.

 Diminuate sunt şi pedepsele pentru situaţiile agravante, în care prejudiciul este mai mare de 100.000 euro: limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime (respectiv 2 ani şi 4 luni), faţă de 5 ani cât este prevăzut în actuala lege a evaziunii fiscale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: