Sănătatea populaţiei şi bunăstarea economică au o corelaţie pozitivă (ρ > 0), bine documentată în literatura de specialitate. Un amplu studiu pe această temă, publicat de cercetătorii Bloom şi Canning în anul 2008¹, a pus în evidenţă faptul că nivelul de sănătate al oamenilor le impactează direct sau indirect veniturile, productivitatea, economisirea, investiţiile, precum şi structura demografică a ţării în care aceştia trăiesc. Dar, poate chiar mai surprinzător la acest studiu, devenit document de lucru pentru Banca Mondială, este concluzia că investiţii relativ ieftine în sănătatea publică produc efecte benefice substanţiale în plan macroeconomic.

Studiul de mai sus este de 12 ani şi este larg acceptat în mediul academic, iar cel mai recent calcul econometric aparţine gigantului bancar american Goldman Sachs, care reconfirmă concluzia, mai actuală ca niciodată în contextul crizei sanitare actuale. Potrivit unei echipe de statisticieni conduse de economistul-şef al instituţiei financiare, simpla obligativitate a purtării măşti de protecţie poate salva până la 5% din Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Uunite ale Americii. Până la 5% din PIB-ul anual al celei mai mari economii a lumii ar fi costul total al unei noi închideri forţate a economiei, conform Goldman Sachs.

Efectul pe care pandemia generată de COVID-19 îl are în economia mondială prin restrângerea sau închiderea temporară a unor activităţi este prioritatea zero a investitorilor din piaţa de capital, de la cei mărunţi până la giganţii financiari. Volatilitatea burselor internaţionale a fost extremă începând cu luna martie şi a bătut recorduri în luna aprilie. Nu este de mirare faptul că Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume, a efectuat propria cercetare statistică, prin introducerea unui mare volum de date economice, sociologice şi epidemiologice în diverse modele matematice predictive. Acest exerciţiu s-a derulat la iniţiativa şi sub conducerea lui Jan Hatzius, director al departamentului Cercetare din cadrul Goldman Sachs şi totodată economist-şef al băncii.

Creşterea abruptă din ultimele săptămâni a numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus, în special în statele federale din zona meridională a SUA, i-a determinat pe investitori să fie foarte îngrijoraţi de perspectiva unui nou lockdown (închiderea economiei). După o scurtă perioadă de relaxare a restricţiilor, revenirea la starea de închidere programată a economiei ar avea un vast efect negativ asupra PIB-ului naţional. Fără a contesta eficienţa  măsurilor de închidere a economiei în perioada cea mai neagră a pandemiei, economiştii indică asupra faptului că mai există şi alte modalităţi de a reduce rata infectărilor, începând cu utilizarea pe scară largă a măştilor de protecţie şi interzicerea temporară a marilor adunări publice.

Articolul Face Masks and GDP (Măştile faciale şi PIB), publicat pe website-ul Goldman Sachs, se întinde pe 15 pagini de argumente, analize comparative şi demonstraţii elaborate. Înţelegerea lor aprofundată necesită cunoştinţe temeinice de statistică şi econometrie, însă concluziile desprinse din cifre sunt lesne de asimilat. Dintre acestea, una dintre cele mai importante este aceea că s-a observat încetinirea ratei infecţiilor şi a deceselor cauzate de noul coronavirus în acele zone în care masca facială a devenit obligatorie de timpuriu, iar utilizarea sa a fost acceptată de cetăţeni. Pe baze statistice, s-a reliefat faptul că purtarea măştii este asociată cu o evoluţie locală a pandemiei semnificativ mai favorabilă sănătăţii publice.

Prin prisma caracterului foarte descentralizat al puterii administrative în SUA, nici la ora actuală nu este prevăzută la nivel naţional obligativitatea purtării banalei măşti sau a unui substitut echivalent. În statul Florida, purtarea măştii în spaţiile publice, interior sau exterior, rămâne în multe cazuri voluntară, fiind la latitudinea unităţilor teritorial-administrative (comitatele) să o impună sau nu. Guvernatorul statului Texas a emis abia în urmă cu numai zece zile decretul care statuează că este obligatorie purtarea măştii în public, însă numai în acele comitate în care s-au înregistrat 20 de cazuri de infectare cu noul coronavirus sau mai multe. Deja cele mai multe comunităţi texane intră sub incidenţa acestui decret, semnat de guvernator abia după ce numărul de cazuri a trecut de 8.000 pe zi la nivelul statului Texas, cu o populaţie aproximativ cât a României şi Bulgariei însumate.

Dacă simpla purtare a măştii reduce considerabil rata infecţiilor cu COVID-19, acest fapt este important nu doar din punctul de vedere al sănătăţii publice, ci şi al economiei naţionale. Prin limitarea răspândirii virusului se evită în perioada următoare o nouă potenţială închidere, totală sau parţială, a unor sectoare ale economiei, aşa cum s-a întâmplat în lunile aprilie-mai 2020. În cazul României, scăderea PIB din trimestrul II al acestui an este estimată la 14,4% faţă de T2 din 2019, în cea mai mare parte din cauza sistării activităţii productive în industria prelucrătoare, auto şi a serviciilor.

Chiar dacă modelul de calcul al americanilor de la Goldman Sachs este dificil de replicat pentru România, din cauza indisponibilităţii la nivelul ţării noastre a datelor statistice ale unor cercetări care au avut loc în SUA în perioada pandemiei, concluziile studiului sunt aplicabile oricărei ţări care înregistrează un nou val de îmbolnăviri după relaxare. Modestul efort al cetăţenilor de a purta masca facială în spaţiile publice poate scuti o nouă explozie a numărului de cazuri de infectare, fenomen care nu va putea fi controlat decât printr-o altă foarte costisitoare închidere a economiei. Dacă România ar fi nevoită să-şi închidă din nou economia în contextul în care unele ţări vest-europene se află deja pe drumul de a reveni la normalitatea dinaintea pandemiei, ecartul în materie de bunăstare ar deveni cu atât mai greu de surmontat în viitor.

Vezi efectele închiderii economiei asupra economiei României:

Persoanele care vehiculează ideea că obligativitatea măştii de protecţie îngrădeşte libertăţile individuale şi reduce în actualitate statul totalitar sunt fie ignorante, fie rău intenţionate. În orice democraţie consolidată, libertatea individuală nu trebuie să împiedice libertatea altora sau dreptul semenilor la sănătate şi la o viaţă prosperă.

***

¹ Bloom, David E.; Canning, David. (2008). Population Health and Economic Growth. Commission on Growth and Development. World Bank, Washington, DC.