Protest inedit pentru Roşia Montană: Activiştii au dus „saci cu bani“ în faţa Guvernului

Protest inedit pentru Roşia Montană: Activiştii au dus „saci cu bani“ în faţa Guvernului

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Protestul a avut loc după ce Guvernul a cerut suspendarea procedurii de includere a Roşiei Montana în UNESCO, motivând că procesul cu Gabriel Resources nu s-a terminat şi că această companie cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai mulţi activişti ai Greenpeace România au protestat într-un mod inedit în faţa Palatului Victoria, folosind saci inscripţionaţi cu simbolul dolarului pentru a transmite Guvernului că Roşia Montană nu este de vânzare. 
 
“Pentru actualul Guvern contează doar banii şi nu interesele cetăţenilor. Roşia Montană este despre oameni, nu despre bani. Recunoaşterea valorii mondiale prin includerea în patrimoniul UNESCO este şansa de care comunităţile locale şi România au nevoie pentru a avea un viitor. Cine a semnat pentru distrugerea Roşiei Montane să plătească şi să răspundă.”, a declarat Ciprian Găluşcă, coordonator campanii Greenpeace România.
 
La 5 iunie, Guvernul a formulat o cerere către UNESCO pentru sistarea procedurii de includere a sitului Roşia Montană în patrimoniul mondial sub pretextul că România este în plin proces de arbitraj cu Gabriel Resources, acţionarul majoritar Roşia Montană Gold Corporation, care cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier. Această acţiune a Guvernului este una fără precedent diplomatic, cererea fiind formulată de Ministerul Culturii şi trimisă Ambasadorului român la UNESCO prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
 
În ciuda protestelor masive din 2013 pentru protejarea sitului Roşia Montană, Guvernul a hotărât stoparea dosarului, fără consultare publică. Decizia privind includerea localităţii în lista UNESCO urmează să fie luată la finalul acestei luni, în cadrul întâlnirii Comitetului Patrimoniului Mondial, la Manama, în Bahraim.
 
Proces la ICSID
 
În vara anului trecut, Gabriel Resources, dezvoltatorul care voia să extragă aur şi argint de la Roşia Montană, anunţat că va cere Tribunalului Arbitrar (ICSID) să oblige România la plata unor daune de 5,7 miliarde de dolari canadieni, drept compensaţie pentru pierderile pe care le-a suportat ca urmare a încălcării tratatului de investiţii.Compania argumentează că îşi bazează revendicarea pe faptul că nu a primit compensaţii din partea României pentru investiţiile realizate şi că acestea s-au depreciat.  Gabriel Resources se aşteaptă ca o audiere cu privire la revendicările sale să aibă loc, la ICSID, la 9 septembrie 2019.
 
„Timp de peste două decenii, Gabriel a funcţionat cu bună-credinţă şi respectând toate cerinţele legale aplicabile şi de reglementare din România şi ale Uniunii Europene. (…) Guvernul român a blocat în mod ilegal la autorizarea proiectului Roşia Montană şi apoi a acţionat cu încălcarea vădită a acordului Gabriel cu statul. Acţiunea guvernului român echivalează cu exproprierea investiţiilor realizate Gabriel Resources în România", a declarat Jonathan Henry, CEO Gabriel Resources, într-un comunicat.
 
Dosarul ARB 15/31 a fost înregistrat la ICSID la 30 iulie 2015, reclamanţi fiind Gabriel Resources (Jersey) (British),Gabriel Resources Ltd. (Canadian).
 
Proiectul, extrem de controversat
 
Proiectul canadienilor de la Gabriel Resources de a extrage aur şi argint din zona Roşia Montana, folosind cianuri, a fost unul extrem de controversat, puternic criticat deopotrivă de unii politicieni şi de societatea civilă.
 
În perioada 2013 - 2014 au avut loc numeroase proteste desfăşurate inclusiv în Bucureşti împotriva dezvoltării proiectului minier de la Roşia Montană.
 
În urma acestor proteste, proiectul exploatării minereurilor auro-argintifere de la Roşia Montană a fost respins.
 
De altfel, de-a lungul timpului, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a pierdut în instanţă o multitudine de avize de mediu, ce fuseseră contestate de organizaţii neguvernamentale, precum Alburnus Maior.
 
Gabriel Resources estima că beneficiul direct pentru România ar fi de 5,2 mld. dolari
 
În toamna anului 2013, Gabriel Resources estima că beneficiul direct care ar rezulta pentru România prin realizarea acestui proiect ar fi de aproximativ 5,2 mld. dolari, cota beneficiilor directe ale statului reprezentând 78% din valoarea proiectului.
 
Conform Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, participaţia României în acest proiect urma să crească cu 5,69% în două etape, astfel încât ţara noastră să deţină în final, prin Minvest, o cotă de 25% din capitalul social al companiei de proiect, iar redevenţele plătite de aceasta să fie de 6% din valoarea producţiei miniere pentru metale preţioase.
 
Încasările la bugetele de stat (bugetele generale consolidate, bugete locale şi încasările companiilor de stat) erau estimate la un total de 2,3 mld. dolari folosind un preţ al aurului pe termen lung de 1.200 dolari/uncie, din care redevenţa minieră pentru aur şi argint va fi de 591 mil. dolari, dividendele acordate statului român prin Minvest sau succesorul acesteia - 580 mil. dolari; impozitul pe profit - 445 mil. dolari; impozite pe dividende şi dobânzi nerezidenţi - 368 mil. dolari; impozite şi contribuţii sociale asociate salariilor - 200 mil. dolari; accize pe combustibili - 115 mil. dolari; alte impozite şi taxe (impozit pe clădiri şi terenuri, fondul de mediu, taxa pe licenţă minieră, redevenţa pentru agregate utilizate la constucţia minei, taxe pentru autorizaţii de construcţii, taxe pentru scoatere din fondul forestier, alte taxe) - 56 mil. dolari.
 
25 mil. dolari, garanţia de răspundere de mediu
 
În ceea ce priveşte obligaţiile investitorului, acesta trebuia să asigure suma totală de 100 mil. de dolari pentru proiecte de conservare, amenajare şi revitalizare a patrimoniului cultural, să constituie o garanţie de răspundere de mediu, estimată în prezent la 25 mil. dolari, precum şi să suporte costul lucrărilor de împădurire pe o suprafaţă totală de 1.000 ha de teren, aceste lucrări urmând a fi finalizate în termen de 5 ani de la data la care îi sunt puse la dispoziţie suprafeţele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrări.
 
Astfel, pentru proiecte de conservare, amenajare şi revitalizare a patrimoniului cultural, RMGC urma să investească 70 mil. dolari în zona perimetrului Roşia Montană şi 30 mil. dolari - contribuţia pe durata de viaţă a proiectului la patrimoniul cultural naţional în vederea susţinerii cercetării, restaurării, conservării şi amenajării/promovării turistice a proiectelor cu caracter de excelenţă la nivel naţional, situri arheologice şi monumente istorice.
 
Suma de 30 mil. va fi gestionată contabil de către RMGC, iar detaliile privind obiectivele (situri din zone de interes arheologic prioritar şi monumente istorice de grupă valorică A), sumele alocate fiecăruia dintre acestea şi momentul alocării urmau să fie stabilite împreună cu Ministerul Culturii pe bază de protocol. În cazul în care preţul mediu de vânzare anual al aurului se va situa în faza de exploatare propriu-zisă cel puţin la nivelul mediu anual de 1.500 USD/uncie, suma investiţiei urma să fie majorată la nivelul de 50 mil. dolari.
 
Concentraţia cianurii trebuia să fie mai mică decât cea acceptată de UE
 
În ceea ce priveşte obligaţiile de mediu investitorul trebuia să asigure, de la momentul începerii exploatării comerciale a proiectului minier, "eliminarea poluării istorice, provenite de la vechile activităţi miniere care în prezent produc ape acide şi contaminări cu metale grele în perimetrul minier Roşia Montană, urmând ca obligaţiile privind protecţia mediului să fie executate în conformitate cu acordul de mediu, după emiterea acestuia".
 
Conform condiţiilor prevăzute în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, precum şi în acordul de mediu, captarea apelor acide, neutralizarea şi curăţarea acestora, urma să se facă odată cu începerea exploatării miniere, investitorului impunându-i-se să respecte unele limite maxime de vibraţii la operaţiunile din carieră şi la transport, pentru protecţia clădirilor din vecinătate.
 
Cianurile urmau să fie folosite doar în perimetrul uzinei, în circuit închis într-un mediu controlat şi monitorizat în permanenţă, investitorul trebuind să respecte o limită de cianură mai mică decât standardele Uniunii Europene, respectiv maximum 7 ppm la descărcare în iazul de decantare, "precum şi să construiască coridoare ecologice pentru a facilita migraţia naturală a animalelor din perimetrul lucrărilor industriale".
 
"RMGC va suporta costul şi va realiza lucrări de împădurire pe o suprafaţă totală  de 1.000 ha de teren, aflată în domeniul public sau privat al statului român. Lucrările de împădurire vor fi realizate de către RMGC, conform dispoziţiilor legale în vigoare, în termen de 5 ani de la data la care îi sunt puse la dispoziţie suprafeţele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrări", se mai arăta în Acord.
 
citeste totul despre: