Salariul minim creşte în etape la 900 de lei. Accizele, indexate cu rata inflaţiei. Acciză de 7 cenţi/litru la carburanţi. Impozite pentru construcţiile speciale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Victor Ponta şi Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor FOTO Marian Iliescu
Premierul Victor Ponta şi Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor FOTO Marian Iliescu

Premierul Victor Ponta a declarat în acastă seară, la finalul negocierilor cu FMI, că a stabilit majorarea salariului minim pe economie la 850 la 1 ianuarie 2014 şi la 900 de lei la 1 iulie anul viitor. Doar unii bugetari vor beneficia de majorări salariale. În plus, accizele vor fi indexate cu rata inflaţiei, se va introduce o acciză de 7 cenţi pe litru de carburanţi, iar construcţiile speciale vor fi impozitate.

Premierul Victor Ponta a declarat că deficitul bugetar pe 2014 este stabilit la 2,2% din PIB, în scădere faţă de acest an, iar creşterea economică pe care se va realiza bugetul pe 2014 va fi de 2,2%.

El a adăugat că s-au prevăzut investiţii de echivalentul a 6% din PIB. Pentru investiţii în infrastructura fiscală se vor aloca 2 miliarde de lei, iar alte 500 de milioane de lei vor merge în programe aflate în desfăşurare în infrastructură derulate cu finanţare de la instituţile internaţionale - BEI, BERD, Banca Mondială.

Salariul minim brut va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 lei, în prezent, la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie, urmând să fie operate şi creşteri salariale individuale, dar nu pentru toţi bugetarii, ci ţintit pe profesori debutanţi şi medici rezidenţi. 

"Vom lua în calcul creşterea salariului minim la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei începând cu 1 iulie. Avem şi un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar, nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci va fi o creştere ţintită pentru anumite categorii. Vom continua, de exemplu, negocierile pentru a stabili gradul în care vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii", a anunţat premierul Victor Ponta, la finalul discuţiilor cu FMI.

Nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri, a mai anunţat premierul Victor Ponta.

Principalele măsuri fiscale decise în urma negocierilor cu FMI: 

Indexarea accizelor cu rata inflaţiei. Până acum, accizele erau calculate în funcţie de cursul de schimb anunţat la 1 octombrie al anului precedent de Banca Centrală Europeană. 

Introducerea unei accize de 7 cenţi pentru fiecare litru de carburant, benzină sau motorină. Banii astfel colectaţi urmează să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră. Premierul a anunţat o acciză de 0,7 cenţi pe litru de carburant, însă Mirel Palada, consilierul premierului, a revenit cu precizarea că acciza va fi de 7 cenţi pe litru.  

Redevenţele pentru resursele naturale, altele decât pentru petrol sau gaze, vor fi majorate cu 25%.

Impozitarea construcţiilor speciale, pentru persoane juridice, şi nu persoane fizice. Guvernul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, a anunţat premierul Victor Ponta, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a confirmat că nu s-au mai făcut derogări, deci vor fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice.

"Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz... Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private (...) Stabilim în perioada imediat următoare (nivelul taxării - n.r.) , noi stabilim ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita ca şi construcţie specială, depinde de categoria de construcţie specială, va avea o cotă diferenţiată", a arătat Chiţoiu.

Construcţiile speciale sunt acele construcţii care nu sunt realizate sub forma de incintă sau care sunt realizate sub forma de incintă, dar nu sunt destinate desfăşurării unei activităţi.

Sunt considerate constructii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice.

Tot în această categori intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de racire, baraje şi construcţii accesorii, diguri, construcţii-anexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri, reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare.

Daniel Chiţoiu a arătat că taxarea nu se extinde pentru construcţii altele decât clădiri care se află în proprietatea persoanelor fizice şi sunt utilizate în scop propriu. El a arătat însă că pentru piscină cu destinaţie comericală va fi plătit impozit.

"Aici este vorba de construcţiile speciale deţinute de persoanele juridice, nu de persoane fizice, cum ar fi reţelele de transport, stâlpi, depozite, magazii, care în prezent sunt scutite sau nu sunt supuse impozitării, nu intră în baza de impozitare", a explicat Chiţoiu.

Alte măsuri convenite cu FMI: 

Procesul de privatizare a CFR Marfă va fi finalizată până la jumătatea anului 2015, cu un an întârziere faţă de termenul avansat iniţial de Guvern, după ce compania va parcurge un program de restructurare, conform ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu.


Mai puteţi citi pe aceeaşi temă: 

Ponta, Antonescu şi Chiţoiu, discuţie finală despre acordul cu FMI

Premierul Victor Ponta a sosit, astăzi, cu două ore înainte de întâlnirea cu delegaţia FMI, la cabinetul preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, unde se află şi vicepremierul Daniel Chiţoiu.

Ponta îl contrazice pe Antonescu: Nu au venit cei de la FMI cu ideea să mărim cota unică

Premierul Victor Ponta a declarat, la finalul şedinţei BPN al PSD, că declaraţiile liderului liberal Crin Antonescu referitoare la mărirea cotei unice nu sunt întemeiate.

Ponta, despre poziţia liberalilor privind acordul cu FMI: Poate trecem cu povestea asta cu Opoziţia de la Putere

Premierul Victor Ponta a declarat luni, la începutul şedinţei BPN al PSD, că ministrul Finaţelor Publice, liberalul Daniel Chiţoiu, conduce negocierile cu FMI şi stabileşte dacă poate să dea bani.

Antonescu, despre relaţia cu Ponta: Noi nu suntem tocmiţi să menţinem liniştea. Nu suntem în luna de miere

Preşedintele PNL Crin Antonescu a discutat duminică seară, la Antena 3, pe marginea relaţiilor tensionate din USL, despre candidatura la Preşedinţie, dar şi despre dreapta românească.

Crin Antonescu: Acordul cu FMI este un „handicap“, România nu poate avea cu adevărat o politică economică

Acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) este un „handicap“ pentru România  şi „o situaţie nefericită şi temporară“, întrucât ţara noastră nu poate avea cu adevărat o politică economică, a declarat, azi, la Sinaia, Crin Antonescu, liderul PNL şi preşedinte al Senatului.

Guvernul pune „taxa pe piscină“. Parcările, vizate şi ele de noi impozite

Proprietarii construcţiilor care nu fac parte din categoria clădirilor, precum parcările şi piscinele, vor fi obligaţi să achite anul viitor un impozit, măsura vizând  extinderea bazei de impunere pentru creşterea veniturilor bugetare, scrie Mediafax, care citează surse oficiale.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite