Mittal a forţat mâna statului pentru a obţine energie ieftină

ArcelorMittal ar fi mutat producţia de la Galaţi într-un alt stat din Uniunea Europeană dacă nu obţinea electricitate la un preţ competitiv, susţine fostul director general al Hidroelectrica, Mihai David. Hidroelectrica va cumpăra o parte din energie de la centrala pe care o construieşte Petrom, fiind primul client al acesteia.

Fostul director general al Hidroelectrica, Mihai David, a dezlegat în sfârşit misterul care plana asupra tranzacţiei prin care ArcelorMittal Galaţi a cumpărat energie pentru 2011, la un preţ de 130 de lei pe MWh, mai mic decât media pieţei.

Sidex Galaţi, deţinut de cel mai mare producător de oţel din lume - ArcelorMittal, ar fi oprit producţia dacă nu obţinea acest preţ. Şi asta deoarece combinatul are probleme mari de competitivitate, din cauza costurilor de producţie mai mari în România faţă de restul Europei.

Citiţi şi Şeful ArcelorMittal Galaţi: „Industria îşi revine greu".

Alimentarea cu energie reprezintă circa 15-20% din costurile combinatului siderurgic. „Din cauza structurii sale de cost, Mittal ar fi mutat producţia din România într-un alt stat din Uniunea Europeană, ceea ce ar fi fost un dezastru", a arătat oficialul Hidroelectrica.

Întrebat dacă acest lucru poate fi catalogat drept şantaj, David a răspuns: „Nu, nu este şantaj. Ei doar au spus care sunt condiţiile lor de piaţă. Putem să catalogăm decizia de a le furniza energie la acest preţ ca fiind una de interes naţional. Mittal este al doilea mare consumator de energie din ţară şi ţine în spate un întreg lanţ economic".

Contactaţi de „Adevărul", reprezentanţii Mittal nu au dorit să comenteze aceste declaraţii.

Primăvara trecută, într-un interviu pentru „Adevărul", Thierry Le Gall, CEO al companiei, spunea că a început un program amplu pentru atingerea nivelului de competitivitate al combinatelor din Vest, care vizează mondernizarea tehnologică, îmbunătăţirea procedurilor şi instruirea angajaţilor. „Astăzi este mai ieftin să produci oţel în vestul Europei şi să-l vinzi în Turcia, decât să-l produci în România pentru aceeaşi piaţă", preciza Le Gall.

Compania are peste 9.500 de angajaţi şi două treimi din producţia combinatului ia drumul Turciei.

Primul client al centralei Petrom

David, care de la 1 ianuarie a devenit membru în Consiliul de Administraţie al producătorului de energie, susţine că tranzacţia cu Mittal este greu de privit ca ajutor de stat, atâta vreme cât Hidroelectrica vinde în profit. Referitor la faptul că Hidroelectrica nu a avut un câştig maximal din această afacere, David a spus: „Tot timpul se va pune problema că am fi putut obţine un preţ mai bun".

El a explicat că, pe lângă producţia estimată de anul viitor a Hidroelectrica de 15,5 TWh, va mai achiziţiona aproape 0,6 TWh de energie produsă de centrala Petrom pe gaze de la Brazi (judeţul Prahova), în timpul cât aceasta se va afla în perioada de probe, adică din februarie până spre finele anului.

Potrivit lui David, Hidroelectrica va cumpăra această energie la un preţ foarte mic, chiar sub costurile de producţie a energiei hidro de 95 de lei pe MWh, iar Hidroelectrica va echilibra producţia pe care Petrom o declară la Dispeceratul Energetic. Şi costurile centralei de la Brazi sunt mici, pentru că Petrom extrage jumătate din producţia internă de gaze.

Care este preţul de referinţă în piaţă?

Pe lângă energia de la Petrom, Hidroelectrica va mai cumpăra din piaţă şi alte cantităţi de electricitate termo cu 230 de lei pe MWh. „Pentru populaţie vom livra 4,5 TWh de energie, iar pentru Alro, 3 TWh. Restul contractelor vor fi acoperite dintr-un coş format din cel puţin 8 TWh de energie hidro şi aceste cantităţi din piaţă. Preţul energiei din acest coş este de 121 de lei pe MWh, deci mai mic decât preţul la care livrăm energia către Mittal", a precizat David.

Totodată, oficialul Hidroelectrica a arătat că este greu de spus care este preţul mediu al energiei în piaţă, pentru că majoritatea tranzacţiilor sunt pentru cantităţi mici de energie, la un preţ mai mare pe MWh decât cel la care a cumpărat Mittal, care a cerut o cantitate uriaşă (1,75 TWh).

„Băieţii deştepţi" plătesc mai mult

De la 1 ianuarie, preţul minim pentru contractele pe termen lung cu aşa-numiţii „băieţi deştepţi" a crescut de la 120 la 130 de lei pe MWh, în timp ce preţul cel mai mare a ajuns la 141 de lei pe MWh. Alro plăteşte în funcţie de cotaţia aluminiului, iar anul trecut preţul mediu a fost de 113 lei pe MWh.