Liliecii, castorii şi morţii sabotează construcţia Autostrăzii Lugoj-Deva

Directorul CNADNR, despre starea infrastructurii româneşti şi marile probleme ale construcţiei de autostrăzi 

Lucrările de construcţie a Autostrăzii Lugoj-Deva au întârziat mai bine de un an de zile pe un tronson din cauza descoperirii unui cimitir, a unei grote cu lilieci şi a unor familii de castori pe traseul proiectului, fără ca studiul de fezabilitate să prevadă aceste impedimente, a declarat, la Adevărul Live, Narcis Neaga, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Ştiri pe aceeaşi temă

Iar când a vrut să dea în judecată pe cei care au realizat studiul, aceştia deja se evaporaseră din România.
Şeful CNADNR a povestit păţaniile pe care le-a întâmpinat pe cei 22 de kilometri ai Lotului 4 din Autostrada Lugoj-Deva, unde constructorul este consorţiul UMB Spedition-Tehnostrade, ambele companii deţinute de Dorinel Umbrărescu.
 

„Ăştia-s prea proaspeţi pentru Arheologie...“

Mai întâi, a fost cimitirul care apărea în studiul de fezabilitate ca păşune. „L-am expropriat şi dintr-odată constructorul a găsit cadavre. S-a oprit, normal, să vedem despre ce este vorba, am vorbit cu cei de la Arheologie care au spus «domne’, nu-s de-ai noştri, că-s prea proaspeţi, noi ne ocupăm de ceilalţi care au câteva sute de ani, ăştia-s mai recenţi». Am anunţat Procuratura, că ne-am gândit că poate caută pe cineva şi, de fapt, el este aicea îngropat. În final, am obţinut avizele de la toată lumea, am contactat o firmă care i-a mutat pe toţi în altă parte, am făcut un parastas pentru cei care sunt acolo...“, a spus Neaga.
 

Grota cu trei lilieci

Mai departe, constructorul a dat de o peşteră cu lilieci. „Nu figura în studiul de fezabilitate. Era o grotă care era urmărită încă din 1990 şi ceva de către cei care se ocupă de protecţia speciilor. Ne-am interesat cine se ocupă, ce se poate face ca să nu greşim. (...) Pe noi ne interesa dacă acolo este casa lor, adică acolo se nasc, trăiesc şi mor sau pur şi simplu un «hotel», ceva intermediar, unde se adăpostesc şi pleacă mai departe. Dacă era vorba de casa lor, nu te lăsa nimeni să o dărâmi şi trebuie să găseşti alte soluţii. Ca să îţi dai seama despre ce este vorba, ai nevoie de o supraveghere. Patru sezoane. Că aşa spune legea. Şi au fost supravehgeaţi patru sezoane“, a completat şeful CNADNR.
 
Din fericire, s-a demonstrat că este vorba numai de un loc temporar. „Acuma trebuie să le construim nişte case în copaci pentru aceşti lilieci şi să le facem un tunel prin care ei să se poată deplasa. Ştiţi câţi lilieci au fost descoperiţi? Trei!“, a adăugat Neaga.
 
După ce s-a terminat problema cu liliecii, un gospodar din zonă a raportat că a descoperit urme ale unor familii de castori, care sunt la rândul lor protejaţi prin lege. 
 

Halda de steril din drum

După ce s-au rezolvat aceste probleme, autorităţile au dat de alta: autostrada trecea prin halda de steril a termocentralei Mintia, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. 
 
„Pe acelaşi tronson a fost o haldă de steril de la Mintia, care, tot aşa, puteai să o vezi. Toată lumea trece pe acolo, vedem termocentrala, unde depozitează? Acolo depozitează. N-a fost prevăzut în studiul de fezabilitate“, a adăugat el.
 
Încercând să recupereze costurile suplimentare rezultate, CNADNR a vrut să dea în judecată consorţiul care a realizat studiul de fezabilitate. Acesta a fost asocierea DIWI Consult International GmbH/Roughan & O’Donovan Consulting Engineers/IC Consulenten Ziviltechniker GesmbH. Dar firmele nu mai erau active în ţara noastră, aşa că acum statul nu mai are pe cine da în judecată.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările