Ionel Blănculescu, la Adevărul Live: Anul viitor nu va fi unul de creştere galopantă, dar din 2015 ar trebui să vedem una

Economia, încotro? Ionel Blănculescu discută despre situaţia economică a României

Jurnalistul „Adevărul“ Cristian Unteanu l-a avut invitat, la Adevărul Live, pe analistul economic Ionel Blănculescu, consilierul prim-ministrului Victor Ponta. Cei doi au discutat despre situaţia economică a României şi a Europei, despre nivelul de trai al românilor şi ce se va schimba în următorii ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cristian Unteanu şi Ionel Blănculescu au discutat, la final de 2013, despre cum se va schimba România în următorii ani. Această ediţie a Adevărul Live a acoperit şi subiecte ca protestele împotriva exploatării gazelor de şist şi expoatării de la Roşia Montană, dar şi problemele din sistemul medical românesc.

Ionel Blănculescu, care este şi blogger Adevărul, a spus că abia din 2015 se poate spune că România ajunge la un nivel mai ridicat al situaţiei economice. Până atunci, contează cum se descurcă în relaţia cu China, dar şi în cea cu Uniunea Europeană. Mai jos este înregistrarea de la Adevărul Live, împreună cu fragmente din timpul discuţiei.

Livetext


„Economia României a suportat o nemeritată lovitură din partea crizei globale“, a spus Blănculescu. El a afirmat că cel puţin SUA au meritat lovitura, dar pe cale de consecinţă şi alte ţări au avut de suportat. „Nu puteam să rămânem în zonă de criză. Putem spune că în 2013, şi în 2014, am intrat într-o fază de revigorare. Putem spera la un boom economic în viitor. Este o ciclicitate economică“, a declarat Blănculescu. „Lucrăm la un nou model de dezvoltare economică: reconectarea ţării la pieţele din Asia centrală şi la realităţile economice din Golful Persic şi să finalizăm un parteneriat cu Federaţia Rusă“, a spus acesta.

Cristian Unteanu l-a întrebat pe Blănculescu despre produsele cu care România vrea şi ar putea intra pe aceste pieţe din Asia. „Din 2001-2002 s-au întrerupt legăturile cu acele zone, potrivit declaraţiilor prim-miniştrilor din ţările respective. Ele au fost acum revitalizate mulţumită şi unor companii din România. Sunt în plină desfăşurare schimburile comerciale şi fiecare piaţă are specificul său“, a apreciat Blănculescu.

„Dacă discutăm despre Kazahstan, avem perena problemă a Rompetrol - a fost rezolvată, dar la final, printr-o decizie a Curţii Constituţionale, a fost nerezolvată, iar asta ne-a creat nişte probleme. Pentru aceste zone, onoarea e ceva foarte important. Uzbekistan, un stat în care bumbacul e principala resursă, e legat de România prin lucrări de irigaţii, lucrări hidrografice“, a spus Blănculescu. „Pe fiecare zonă am încercat să repartizăm, dar să satisfacem şi nevoile noastre în acelaşi timp“.

Zonă comună de oferte

Unteanu l-a întrebat pe Blănculescu dacă se va ajunge la o zonă comună de oferte pentru toate ţările care au parteneriate cu România. Analistul a apreciat că este importantă decizia politică din fiecare ţară de fiecare dată când vine vorba de chestiuni economice. „Dacă România vrea să fie numărul 7, aici ţintim, trebuie să ia exemplul Germaniei, Angliei, şi să adere la valorile Uniunii Europene“, a spus consilierul premierului.

„Delegaţia chineză a reuşit să creeze, din punctul meu de vedere, un tip de respect referitor la România. Iar în jumătatea goală a paharului e un semnal de alarmă. Totuşi, nu cred că e de blamat acţiunea întreprinsă de România şi poate Republica Chineză va deveni un partener de invidiat“, a spus Blănculescu despre parteneriatul României cu China. „Cum uneori nu respectăm valorile UE, alteori nu respectăm valorile din aceste state, iar asta poate cauza probleme. E nevoie de atenţie în această zonă“, a mai apreciat acesta.

Care credeţi că va fi costul, în termeni economici, unor măsuri cel puţin ciudate, dacă nu extrem de ciudate, cum a fost celebra lege a superimunităţii? a fost întrebarea pe care Cristian Unteanu i-a adresat-o lui Blănculescu. „Este un domeniu destul de fierbinte şi în acelaşi timp confuz. Nu cred că s-a creat încă o imagine clară asupra a ceea ce s-a întâmplat în România. La momentul acesta, în această parte a lumii, cum e în Turcia, unde trei miniştri şi-au dat demisia, volatilitatea e foarte mare“, a afirmat analistul economic. „Cred că nu înţelegem că această volatilitate ne poate arunca cu ani buni în urmă. Şi asta peste noapte. Şi vorbesc la nivel de percepţie, că nu sunt implicat în zona politică să vorbesc direct“, a mai spus acesta.

În politică, pierderea până la urmă se manifestă prin voturi. La noi, în economie, se manifestă prin bani, de aici suntem şi mai responsabili.

Ionel Blănculescu

„La nivelul foarte înalt al marilor companii, impactul politic e, de multe ori, devastator. Apar nume mari care se retrag tocmai din cauza instabilităţii. E un aspect esenţial să menţii stabilitatea. Sunt aceşti grei care polarizează în jurul lor şi alte întreprinderi mici şi mijlocii“, a spus analistul. „Un al doilea palier e acela că s-a creat o latură a societăţii civile, cea ecologistă, importantă din toate punctele de vedere care pledează împotriva unor proiecte de investiţii mari“, a spus Blănculescu. „Aici avem în domeniul gazelor de şist, în domeniul minier“.

„Nu zic că reacţiile sunt pozitive sau negative, dar guvernul e pus în situaţia în care nu poate refuza, legal, anumite obligaţii. Sunt aceste paliere care transmit nişte semnale descurajante către investitorii. Spre exemplu, dacă Chevron are parte de astfel de tratamente în România, atunci cineva poate înţelege că i se poate întâmpla la fel“, a spus Blănculescu.

Unteanu a spus că marii investitori nu pleacă neapărat din cauza protestatarilor, uneori reduşi ca număr. „Totuşi, să ai un tratament de 1907 la adresa unei companii care investeşte nu arată foarte bine“, a spus Blănculescu referindu-se la protestele de la Pungeşti.

„Nu am văzut o explicaţie coerentă, cap-coadă, dacă e bine, dacă e rău, şi de ce“, a spus jurnalistul Unteanu. „Eu accept că avem două părţi implicate - societatea civilă şi partea guvernamentală -, iar orice explicaţii ai da, rămâne o metodă controversată. Problema e cum ajungem la un compromis şi dacă ajungem“, a spus Blănculescu. „Există un cost: vrem să fim verzi? Plătim un cost. Vrem să afectăm parte din mediu, obţinând resurse? Plătim un cost. De aceea este necesar un compromis“.

Nu putem să întoarcem spatele nici investiţiilor, nici oamenilor din stradă.

Ionel Blănculescu

„Indicatorii economici ai lui 2013 arată un trend crescător pe toate sectoarele. Şomajul însă stagnează, dar trendul e pozitiv per total“, a spus Blănculescu. Unteanu a menţionat şomajul în rândul tinerilor. „Este o problemă mare, dar sunt foarte multe programe şi România e ajutată de bugetele europene: unul se termină, dar altul începe până în 2020. Odată cu acestea nu avem cum să permitem creşterea şomajului. Va fi pe o pantă descendentă, asta e cert“, a spus acesta. „Agricultura, pe de altă parte, oferă multe oportunităţi“.

Poate România anului 2020 va furniza ceea ce astăzi cultivăm.

Ionel Blănculescu

„La partea de IT&C e de discutat. Nu stăm foarte prost, avem invetiţii, dar stăm prost în domeniul medical. Îmi aduc aminte când am încercat o restructurare a domeniului am propus o idee a doctorului Pop D. Popa a industriei în alb care presupunea crearea unor platforme de transplant în România“, a spus Blănculescu. „În conceptul acesta, cu patru-cinci platforme de transplant, am fi reuşit să atragem foarte mult. Turcia atrage din multe state pacienţi. Aşa am creat atunci agenţia de transplant, dar s-a oprit proiectul. Dacă nu se oprea, medicii, foarte mulţi, ar fi rămas în România“, a spus analistul economic.

„În România de acum reapare un fenomen: plecatul de la şcoală, fie ca neşcolarizare, fie ca abandonarea. Vă preocupă? Vi se pare un fenomen relevant?“, a întrebat Unteanu. „Noi, în economie, avem teoria corelării. Şi sistemul de educaţie, şi sistemul de sănătate, reprezintă efecte. Cauzele sunt în altă parte. Dacă România reuşeşte să intre pe o cale normală - normalitatea pentru mine reprezintă regula de bun-simţ, atunci se vor regla şi aceste sisteme“, a afirmat Blănculescu. „Dacă această regulă ar funcţiona în toate domeniile, am reuşi să creăm un buget bun, am reuşi să reducem corupţia, apoi cu certitudine am putea spune că avem o dezvoltare normală“, a completat acesta.

Din punctul meu de vedere, politica înseamnă a servi cetăţeanul. Dacă acesta e respectat şi i se asigură resursele necesare pentru o viaţă decentă, cred că politica îşi realizează scopul. Dacă nu, sunt discuţii şi vorbe.

Ionel Blănculescu

Cristian Unteanu l-a întrebat pe Ionel Blănculescu şi despre sistemul medical din 2014 şi tratamentul de care va avea parte pacientul român. „Radical nu se va schimba. Dar încercăm să finalizăm acest proiect de acum. Anul viitor va fi în pofida unui an greu politic, cu lupte care vor vicia spaţiul românesc, eu consider că va fi mai bine din punct de vedere economic. Se va vedea în companii şi în situaţia populaţiei. Nu va fi însă an de boom economic, tocmai din cauza acestor restricţii electorale“, a afirmat Blănculescu.

„Nu cred că 2014 va fi un an de ruptură, de creştere galopantă. Răspunsul este că între 2015 -2018 populaţia din România va ajunge să simtă acceaşi situaţie din 2005-2008, când îi era mai bine. Nu e cert, dar acesta e intervalul pe care îl văd eu ca bun pentru a culege ceea ce semănăm acum“, a concluzionat Ionel Blănculescu, consilierul prim-ministrului Victor Ponta.

citeste totul despre: