INTERVIU Cum poate folosi România banii din planul UE de relansare. Adina Vălean: România trebuie să vină cu un bun proiect naţional

INTERVIU Cum poate folosi România banii din planul UE de relansare. Adina Vălean: România trebuie să vină cu un bun proiect naţional

Adina Vălean FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

România va primi una din cele mai mari alocări prin giganticul plan european de redresare economică, însă pentru a putea beneficia de toţi aceşti bani trebuie să vină cu proiecte serioase. Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, a explicat, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce ar putea face ţara noastră cu aceşti bani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Planul european de redresare economică în valoare de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri de preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen avantajează România. Ţara noastră are una din cele mai mari alocări dintre statele membre, chiar dacă nu s-a regăsit printre cele mai afectate ţări din punct de vedere sanitar. Un total de 31 de miliarde de euro va primi România, dacă va veni cu proiecte bune, viabile, pe care Comisia Europeană va accepta să le finanţeze.

Adevărul: Planul de recuperare economică anunţat miercuri de Comisia Europeană prevede că România va primi una din cele mai mari alocări în materie de granturi, adică bani pe care nu trebuie să îi dăm înapoi. Care au fost fundamentele în baza cărora s-a stabilit această sumă, ţinând cont că ţara noastră nu a fost totuşi printre cele mai afectate ţări?

Adina Vălean: Nu e vorba numai de impactul direct al crizei coronavirus. Comisia a mizat pe un raţionament cu bătaie lungă, de felul: o Uniune Europeană bună petru toţi este o Uniune Europeană solidară şi funcţională în ansamblu. Productivitatea economică a ţărilor membre şi eficienţa administrativă sunt bariere naturale în faţa oricărui tip de pandemie. COVID a fost un semnal de alarmă care ne-a arătat că trebuie să fim uniţi şi să lucrăm împreună, necesitatea unui fond de ajutorare era evidentă, dar marii contribuabili ai UE caută o viziune pe termen lung. Pe de altă parte, mecanismul de alocare e foarte precis, matematic, lucru care obiectivează acest gen de viziune.

Totodată, România poate accesa credite la costuri avantajoase, din nou una din cele mai generoase sume. În ce condiţii am putea apela la aceşti bani? După ce cheltuim întâi granturile?

În primul rând nu există o obligaţie de a împrumuta bani în cadrul acestui instrument, numit de Comisia Europeană Next Generation EU. Statele pot alege să facă asta, aşa cum spuneţi, condiţiile sunt avantajoase. Mecanismul de acordare al banilor, granturi şi împrumuturi, este unul singur: ţările trebuie să depună până în aprilie 2021, la Comisia Europeană, un plan naţional de investiţii, redresare economică, bazat pe recomandările primite în raportul de ţară din Semestrul European. Acest plan este analizat mai întâi de experţii Comisiei şi apoi este aprobat într-o procedură rapidă, astfel încât banii să ajungă la statele membre în timp util.

România poate decide să direcţioneze o parte din bani către proiectele de autostrăzi fără finanţare asigurată sau către investiţii în căile ferate

Adina Vălean

comisar european pentru Transporturi

Cum poate folosi România, practic, aceşti bani? Către ce domenii pot merge şi ce proiecte pot fi finanţate? Inclusiv infrastructură?

Vă spuneam că planul naţional trebuie să fie conceput pe baza recomandărilor primite în raportul de ţară, iar România nu duce lipsă de recomandări: sănătate, educaţie, infrastructură, reformă administrativă, mediu, sprijin pentru companiile private şi nu numai. Ca să vă răspund la întrebarea cu infrastructura: România poate decide să direcţioneze o parte din bani către proiectele de autostrăzi fără finanţare asigurată sau către investiţii în căile ferate. Acestea sunt proiecte publice de mare importanţă, dar totul depinde de o viziune coerentă.

Care sunt domeniile prioritare în care recomandă UE ca banii să fie investiţi şi cum se pot îmbina armonios cu nevoile României?

Fiecare ţară are propriile priorităţi, dar pachetul financiar propus ieri de Comisia Europeană nu e limitat la acest instrument de ieşire din criză. Acum nu vorbim numai despre un buget mai mare, pe baza contribuţiilor statelor membre, ci de un împrumut, pe care îl angajează Comisia în numele Uniunii. Sunt 750 de miliarde de euro, puse în acest fond de redresare economică, numit Next Generation EU, din care 500 de milioane se duc spre ţările membre sub formă de granturi, adică bani nerambursabili în mod direct.

La toată această sumă se adaugă mărirea de 11,5 miliarde a planului financiar multianual actual, 2014-2020. Totodată şi următorul plan financiar multianual, 2021-2027, va fi mărit, ajungând la 1,1 trilioane. Prin urmare, rămân multe din programele clasice ale Uniunii, de la dezvoltare rurală la digitalizare, de la infrastructură la programe ambiţioase de mediu, la care se adaugă unele noi. Aş menţiona, de pildă, programul de sănătate, acum de sine-stătător în noua configuraţie, prin care statele membre pot finanţa laboratoare de testare în spitale sau camere de terapie intensivă.

Când vom putea începe să îi cheltuim? Programul începe oficial la 1 ianuarie 2021, dar există şanse ca anumite finanţări să poată fi demarate din acest an?

Uniunea Europeană a pus la dispoziţia statelor membre bani, în diferite programe, încă de la începutul acestei crize, tocmai pentru a rezolva probleme stringente, cum ar fi cele legate de menţinerea forţei de muncă, de pildă. În plus, planul financiar multianual actual a fost mărit. Deci când vorbim de următorul an ne referim la fondurile din Next Generation EU şi, desigur, la următorul plan financiar multianual.

Cum poate beneficia România de toţi aceşti bani? Ce trebuie să facă pentru a-i absorbi în întregime şi oportunitatea să nu fie ratată, ca de exemplu în cadrul unor exerciţii financiare multianuale, când nu am trimis proiecte pentru a putea accesa toţi banii puşi la dispoziţie.

Pentru banii de redresare economică, mecanismul de aprobare e simplificat şi el acoperă domenii foarte vaste. În plus, aprobarea e rapidă. România trebuie să vină cu un bun proiect naţional, cu programe concrete.

Comisia Europeană ar putea avea probleme să convingă statele membre să-i acorde un sprijin pentru acest plan, ţinând cont că au existat câteva propuneri alternative. De ce este acest plan mai bun decât altele?

Este un plan bun pentru că e rapid, flexibil şi ingenios politic. Arată solidaritate europeană şi dorinţă de micşora decalajele între ţări.

Ideal, banii ar trebui să ajungă cât mai repede acolo unde e nevoie de ei pentru a reduce efectele crizei. Asta înseamnă că ar trebui să avem o înţelegere, la nivelul Consiliului şi a Parlamentului European, până în toamnă, apoi statele membre să ratifice fiecare documentele, iar în ianuarie bugetul să devină operaţional.

De unde vin banii din acest plan de recuperare şi cum facem să nu împovărăm generaţiile viitoare? Acest plan extraordinar ne-ar putea costa taxe în plus în viitor? Deja preşedintele Comisiei Europene a sugerat o taxă digitală, o taxă pe carbon şi o taxă pe marile companii.

Banii vin dintr-un împrumut contractat de Comisia Europeană, în valoare de 750 de miliarde, garantat de Uniunea Europeană. Împrumuturile trebuie plătite, fireşte. Începând cu 2028, până în 2058. Vorbim de 30 de ani şi de o returnare a banilor etapizată. Există trei posibilităţi pentru plata acestor bani. Prima e mărirea contribuţiei la planurile financiare anuale. A doua e tăierea cheltuielilor cu anumite programe. Iar a treia propunere este din resursele proprii ale Uniunii Europene. Un exemplu ar fi extinderea sistemului de tranzacţionare al emisiilor, altă posibilitate e mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon sau o taxă digitală. Dacă se pun aceste taxe împreună, e foarte posibil să nu mai fie nevoie de reduceri ale finanţărilor sau creşteri ale contribuţiilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: