Fondul Proprietatea, deranjat că Senatul a exceptat unele companii de la guvernanţa corporativă

Exceptarea unor companii de stat de la legea privind guvernanţa corporativă a stârnit ample reacţii din partea Fondului Proprietatea, acesta arătându-şi îngrijorarea faţă de faptul că Senatul a aprobat deja actul normativ. Greg Konieczny spune că sunt afectate veniturile statului şi buzunarele cetăţenilor.

„Aceste excepţii vor submina credibilitatea companiilor în rândul investitorilor străini şi vor avea un impact negativ asupra performanţei companiilor incluse pe această listă”, precizează reprezentantul FP.

„În momentul de faţă, propunerea legislativă este trimisă către Camera Deputaţilor, care este camera decizională în privinţa acestei exceptări. În plus, suntem îngrijoraţi că lista companiilor exceptate ar putea fi suplimentată cu alte întreprinderi de stat”, a informat FP. 

În opinia FP, Legea privind guvernanţa corporativă este una crucială, deoarece încurajează managementul profesionist şi independent politic, precum şi creşterea transparenţei în companiile de stat, având drept obiectiv final îmbunătăţirea performanţei acestora şi creşterea economică generală a ţării. 

„În trecut, România a suferit din cauza rezultatelor managementului conectat la clasa politică, care a generat pierderi substanţiale pentru diferite companii şi industrii”, argumentează FP. 

Konieczny: Este subminată submina credibilitatea companiilor în rândul investitorilor străini

Arătându-se „extrem de dezamăgiţi şi îngrijoraţi văzând eforturile parlamentarilor de a extinde în continuare lista neagră a companiilor de stat exceptate de la legea privind guvernanţa corporativă”, reprezentanţii FP au spus că acesta este un uriaş pas înapoi în procesul de creştere a calităţii managementului în companiile de stat esenţiale pentru economia României. „Aceste excepţii vor submina credibilitatea companiilor în rândul investitorilor străini şi vor avea un impact negativ asupra performanţei companiilor incluse pe această listă”, a declarat Greg Konieczny, CEO Fondul Proprietatea.

Potrivit acestuia, în ultimul timp, implementarea principiilor de guvernanţă corporativă au fost încetinită şi chiar întreruptă, ultimele evoluţii din Parlament reprezentând un „regres evident, care ar putea aduce daune suplimentare unor companii de stat cheie”. 

„Nu este vorba doar de principii; sunt afectate veniturile statului şi buzunarele cetăţenilor.Ţinând cont strict de dividendele companiilor aflate în acest moment în portofoliul FP, putem sublinia creşterea de aproape 12 ori a dividendelor încasate de Statul Român, de la 117 milioane RON la 1.4 miliarde RON. Aceste rezultate au fost obţinute în numai cinci ani, începând cu 2011, când guvernanţa corporativă a fost implementată, până în 2016”, a adăugat Konieczny.

De asemenea, susţin reprezentanţii FP, această „listă neagră” şi extinderea ei ar putea juca un rol major în periclitarea eforturilor României de a se alătura Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), precum şi de a obţine ridicarea statutului pieţei de capital  la cel de piaţă emergentă. 

„Este binecunoscut faptul că economiile dezvoltate au structuri de guvernanţă corporativă foarte solide. Aşadar, facem apel în special la Camera Deputaţilor să ia în considerare prejudiciul pe care votul său l-ar putea aduce unor companii precum CE Oltenia, dar şi daunele aduse de suplimentări de ultim moment ale acestei ‘liste negre’, pe care se aşteaptă a fi incluse şi alte companii din portofoliul Fondului Proprietatea, unde guvernanţa corporativă, bazată pe eficienţă, investiţii şi profitabilitate, reprezintă o regulă”, a declarat Konieczny.

CE Oltenia, inclusă în lista excepţiilor pentru că procesul managerial nu a fost flexibil

Reprezentanţii Fondului arată că, în cazul CE Oltenia, includerea pe lista de excepţii a fost votată ca urmare a pretenţiei nefondate că „guvernanţa corporativă nu a produs efectele aşteptate, procesul managerial fiind îngreunat, fără flexibilitate”.

„Subliniem că CE Oltenia este un exemplu clar de companie care are nevoie urgentă de guvernanţă corporativă considerabil îmbunătăţită, pentru a-şi putea continua ritmul de creştere – de la pierderi record în 2015, pierderi reduse în 2016 şi un mic profit pe primul trimestru din 2017 – şi care necesită eforturi deosebite din partea tuturor actorilor implicaţi. Efectele proiectului de lege, aşa cum arată acum, vor fi extrem de dăunătoare pentru stabilitatea pe termen lung şi dezvoltarea companiei. Mai mult, exceptarea unor companii precum CE Oltenia, dar şi a altora, de la guvernanţa corporativă va creşte costurile lor de finanţare, câtă vreme băncile obişnuiesc să solicite dobânzi mai mari de la întreprinderile conduse politic”, a afirmat Konieczny.

CE Oltenia a raportat un profit de 260 milioane lei în primele 5 luni, de 13 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut

Amintim că CE Oltenia a informat luni, 12 iunie, că a înregistrat în primele cinci luni din 2017 un profit de 260 milioane lei, de 13 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când profitul era de numai 20 milioane lei. 

„Comparativ cu primele 5 luni ale anului 2016, în Sistemul Energetic Naţional a fost necesar mai mult cărbune în perioada similară a anului 2017. Astfel, la nivelul CE Oltenia s-a înregistrat o creştere a producţiei de cărbune cu 20% şi a cantităţii de energie produse cu 25%. În acelaşi timp, deciziile de management implementate au condus la scăderea costurilor de producţie cu aprox. 9% pentru un MWh şi cu aprox. 13% pentru tonă de cărbune”, au adăugat reprezentanţii companiei.