Estimari „independente“ versus realitate. Scenariul nostru

Interesant sa vezi cum functioneaza regula de trei simpla in macroeconomie si cum din ce in ce mai multi cred in estimarile mecanice ale impactului determinat de reducerile de taxe. Ca si cum banii ar disparea in neant. Interesant cum evaluarile "independente" au dat chix. Scenariul nostru pentru urmatoarele 18 luni este simplu.

Nu mai cred demult in asa zisele evaluari “independente” trimise catre oficiali internationali si sustinute cu o fervoare demna de o cauza mai buna. Argumentele privind irelevanta estimarilor prapastioase se vad in tabelele de mai jos, acestea fiind doar cateva exemple. 

Scenariul nostru se bazeaza pe incredere in potentialul economiei romanesti si in mediul de afaceri din Romania. Combinatia de politici macroeconomice pentru urmatoarele 18 luni este simpla. Pe primul palier, stimularea cresterii economice catre 4% chiar 5% pe baza cresterii consumului (prin relaxare fiscala – vezi reducerea TVA la 9% din iunie cuplata cu celelalte masuri deja implementate si cu cele ce se vor implementa de la 1 februarie 2016 in acord cu politici monetare expansioniste – vezi deciziile BNR din ultimii ani si chiar cea de ieri privind reducerea ratei dobanzii de politica monetara si a rezervelor obligatorii), acompaniate de intensificarea luptei cu evaziunea fiscala, risipa banilor publici si marirea absorbtiei de fonduri europene. Pentru a face consolida cresterea economica sanatoasa, intentionam accelerarea reformelor structurale legate de perfectionarea si urgentarea implementarii OUG 109/2011 privind imbunatatirea guvernantei corporative in companiile de stat, vanzarea de actiuni minoritare la companii de stat combinata cu listari pe bursa, reincarcarea invatamantului profesional / tehnic pentru asigurarea resursei umane calificate (si implicit salarii mai mari, nu?), urgentarea furnizarii unei infrastructuri de buna calitate si implementarea activitatii de prioritizare a investitiilor publice efectiv in procesul de elaborare bugetara. Se vor continua eforturile de rationalizare a cheltuielilor publice iar cheltuielile de capital vor fi orientate cu precadere catre proiecte cu efecte de multiplicare puternice in economia reala. Vom continua masurile de crestere a puterii de cumparare mai ales catre grupurile considerate vulnerabile. Salariul minim va creste in continuare pe dinamica anuntata, pensiile vor fi indexate conform legii. Nu putem merge inainte fara o plasa de siguranta sociala adecvata. Prioritate ramane stimularea crearii de locuri de munca si pe langa reducerea CAS, schemele de ajutor de stat de sustinere a pana la 50% din cheltuielile salariale brute in anumite conditii si programul Garantii pentru tineri, gandim si alte masuri de incurajare a angajarii tinerilor.

Ca actiuni institutionale vom cere activarea dreptului pe care Romania il are (la fel ca celelalte tari din UE)  prin Reglementarea CE nr 1466/97 care spune ca MTO urile (cadrul bugetar/tintele de deficit bugetar de atins pe termen mediu) pot fi revizuite la fiecare 3 ani precum si in cazul in care au fost implementate reforme structurale cu impact major asupra sustenabilitatii finantelor publice. Romania indeplineste ambele criterii. Dorim sa ramanem cu deficitul pe ESA/ cash in jur de 2% din PIB cifra fiind sustenabila si concordanta cu stabilizarea datoriei publice sub pragul de sustenabilitate si cu nevoia de a continua stimularea sectorului privat. Plecand de la fundamentele economice puternice dar tinand cont totusi de incertitudinea inca manifesta la nivelul pietelor financiare internationale, ne dorim continuarea acordului cu FMI si CE ideal pentru noi cu o Linie de Credit Flexibila (Flexible Credit Line) sau cu o Linie Preventiva de Asigurare a Lichiditatii (Precautionary and Liquidity Line).       

Sa revin la neincrederea legata de evaluarile independente. Cand opiniile “independente” ce evalueaza negativ orice masura economica propusa de Guvern (in totala contradictie cu parerea majoritatii romanilor – vezi ultimul sondaj CSCI  unde 90% dintre romani considera ca reducerea TVA la alimente este o masura ok) incepi sa te intrebi: Cui mai servesc institutiile de paza ale sustenabilitatii fiscal-bugetare, a caror infiintare le-am sustinut fervent cu totii? Cand vezi un analist “independent” (fara legatura cu CF) cum sustine inexistenta vreunui progres in guvernanta corporativa la companiile de stat – contrazicand de altfel orice evidenta, detaliiu in ultimul Staff Report al FMI din martie 2015 - vezi faptul ca sectorul a iesit pentru prima data pe profit in 2013, dupa multi ani de “seceta” - si cunosti ca el acorda consultanta statului, stai stramb si te intrebi drept: Cui servesc aceste analize?

Sa fim clari de la inceput. Analizele mele sunt publice si se poate citi cum am sustinut de la bun inceput crearea unor institutii precum Consiliul Fiscal. Am fost naiv crezand ca institutia va ajuta Romania in procesul de conformare la regulile fiscale prevazute in asa numitul Compact Fiscal – asa cum face de exemplu Consiliul Fiscal din Irlanda. Am fost inocent crezand ca institutia va consilia statul roman in fundamentarea unui MTO bun pentru economia romaneasca si pentru stimularea mediului privat din Romania.

Da, recunosc, am si scris public si am sustinut printre altele asa ceva: “Criza datoriilor suverane şi necesitatea asigurării unui climat macroeconomic stabil şi predictibil au determinat explozia introducerii de reguli fiscale pe soldul bugetar, cheltuieli, venituri sau pe datoria publică. Instituţional, multe ţări au adoptat Legi ale Responsabilităţii Fiscale şi au favorizat crearea de Consilii Fiscale, instituţii independente care să asigure calitatea prognozelor legate de variabilele macroeconomice fiscale şi bugetare, să monitorizeze execuţiile bugetare şi să promoveze respectarea constrângerilor prevăzute în regulile fiscale.” Si asta: ”Este necesară funcţionalizarea adecvată a regulilor fiscale pe cheltuieli prin includerea unor sancţiuni în Legea Responsabilităţii Fiscale, acţiune ce va pune presiune pe respectarea plafoanelor indicatorilor macroeconomici  concordante cu traiectoria sustenabilă de creştere a sustenabilităţii finanţelor publice convenită cu organismele internaţionale.” Acum imi pare rau. Am fost naiv, am intuit prost, am crezut, m-am dezamagit. In ultima perioada sunt siderat de modul in care opiniile ce ar trebui sa fie independente sunt de fapt arma politica pentru suplinirea expertizei economice a Opozitiei. Este evident ca institutia a carei necesitate mi s-a parut a fi urgenta s-a transformat intr-o voce politica in sprijinul anumitor interese ce pot fi usor descifrate.

Am facut un experiment. In primul rand, am vrut sa vad echilibrul in abordarea Consiliului Fiscal. Tendinta nu este una ok. Dupa opiniile pozitive din perioada 2010-2011, exact cand economia a mers prost, chiar foarte prost, urmeaza opiniile total negative in perioada 2012-2015, cand economia merge bine, chiar foarte bine. Am rugamintea sa cititi poate cel mai bun/pozitiv raport despre progresele si intarzierile economiei romanesti aici. Raportul obiectiv al echipei de experti ai FMI contine in mare parte lucruri pozitive, invers fata de continutul opiniilor Consiliului Fiscal. Permiteti-mi sa dau credibilitate celor de la Fond.

In al doilea rand am vrut sa vad care este gradul de indeplinire al estimarilor total negative facute de Consiliul Fiscal (estimari preluate pe nemestecate de jurnalisti cu experienta redusa in analiza macroeconomica). Am luat cateva exemple de masuri adoptate si implementate de Guvern, am extras opinia si estimarile CF si am pus in paralel situatia din realitate – realitatea executiei bugetare – puteti verifica aici opiniile CF si pe sit ul Ministerului Finantelor Publice analiza executiei bugetare. Ce a iesit puteti vedea mai jos.

Nu are rost sa mai punem aici si reducerea TVA la paine … care a ingrijorat Consiliul Fiscal iar incasarile din TVA sunt in primul trimestru din 2015 mai mari cu 2,5 mliarde ron fata de aceeasi perioada a anului trecut. Sa revenim totusi la reducerea CAS pentru ca va aduceti aminte ce dezbateri legate de nesustenabilitatea masurii. Priviti in graficul de mai jos evolutia incasarilor bugetare din CAS pe luni, de la momentul adoptarii pana in prezent.

Evolutia incasarilor bugetare din contributii de asigurari CAS dupa reducerea cu 5 pp / inainte de reducerea cu 5pp

Sursa: www.mfinante.ro, 2015

Urmeaza masura reducerii TVA la alimente.... Fara cuvinte.