Critici dure la adresa ministrului Muncii: Îi transformă pe salariaţi în marionetele permanente ale angajatorilor

Propunerile ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale privind modificarea legislaţiei pentru munca flexibilă îi transformă pe angajaţi în marionete la dispoziţia permanentă a angajatorilor, susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS).

Organizaţia sindicală se declară îngrijorată de declaraţiile ministrului de resort, Raluca Turcan, privind intenţia de a modifica OUG 132/2020, prin extinderea pe perioadă nedeterminată a măsurii, prin includerea posibilităţii ca angajatorul să anunţe salariatul de pe o zi pe alta dacă îl va chema la muncă ziua următoare şi prin acordarea către angajator a dreptului de a reduce programul de lucru al salariatului cu până la 80% din programul zilnic, săptămânal sau lunar.

„Prin aceste propuneri dna Ministru Turcan subminează chiar raţiunea de a fi a OUG 132/2020, aşa cum este aceasta descrisă chiar în preambulul ordonanţei. În textul ordonanţei se menţionează -  ”având în vedere instituirea stării de urgenţă, a stării de alertă sau a altei situaţii excepţionale care produce efecte negative asupra raporturilor de muncă, se impune necesitatea reglementării unor măsuri atât pentru protejarea şi sprijinirea angajatorilor, cât şi pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvată angajaţilor”. Ordonanţa vorbeşte de protejarea ambelor părţi ale unui raport de muncă, angajator şi angajat, în contextul limitărilor activităţii socioeconomice ca efect al pandemiei. Modificarea propusă de dna Ministru şterge din acest instrument interesele angajaţilor, atât sub aspectul protecţiei sănătăţii şi siguranţei acestora, cât şi din punct de vedere al sprijinirii mijloacelor de subzistenţă pentru aceştia. Pentru dna Ministru interesele salariaţilor în această ecuaţie pur şi simplu NU CONTEAZĂ, pentru că altfel nu înţelegem de ce asigură cadrul legislativ necesar pentru a-i trasnforma în ”marionete” la dispoziţia permanentă a angajatorilor.

Înţelegem din declaraţiile domniei sale că îşi propune, în ordine, următoarele:

Extinderea pe perioadă nedeterminată a acestei măsuri – în acest moment OUG 132 se aplică în stare de urgenţă, alertă, cât şi pe o perioadă de trei luni de la încetarea acestora.

Posibilitatea ca angajatorul să anunţe salariatul de pe o zi pe alta dacă are sau nu nevoie de serviciile lui în ziua următoare – în legea actuală, angajatorul comunică salariatului modificarea programului de lucru cu cel puţin 5 zile înainte de aplicarea măsurii.

Va da dreptul angajatorului să reducă programul de lucru al salariatului cu până la 80% din programul zilnic, săptămânal sau lunar – actualele prevederi legale dau posibilitatea angajatorului să reducă timpul de lucru al salariatului cu cel mult 50% din durata zilnică, săptămânală sau lunară.

Dna Ministru ne comunică în fapt modul în care intenţionează să sprijine angajatorii. Ce nu spune public doamna Turcan în declaraţiile sale este despre cei care vor suporta costurile acestei măsuri. Avem noi însă răspuns la această posibilă întrebare.

Există certitudinea că aplicând măsurile asumate de doamna Turcan, mediul de afaceri nu va suporta niciun cost şi nici un risc, o spune chiar dna Ministru în comunicarea transmisă.

Mai rămân în ecuaţie două entităţi, care cu siguranţă, vor suporta costul acestei măsuri:

cu certitudine salariatul care se va vedea cu salariul diminuat într-o proporţie mai mare decât în prezent (în prezent primea un salariu ce nu putea fi mai mic de 85% din salariul din contractul de muncă, după introducerea modificărilor propuse salariul angajatului va putea fi diminuat până la 80% din salariul prevăzut în contractul de muncă).

populaţia în general şi în special generaţiile următoare, având în vedere că finanţarea acestei măsuri se asigură din împrumuturi, accelerând ritmul de creştere a datoriei publice.

Dar dna Ministru dă dovadă prin această măsură că nu arată nici cea mai mică preocupare pentru a proteja sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, nici sub aspectul limitării acestora la factorii de risc de infectare, dar nici sub aspectul stresului generat de un program de lucru haotic. Nici măcar protejarea locurilor de muncă nu reprezintă o preocupare reală pentru dna Ministru, dacă avem în vedere că angajatorii din România nu pot face concedieri colective doar pe durata aplicării măsurii, dar o pot face imediat după oprirea finanţării. Locurile de muncă nu sunt de fapt protejate, sunt finanţate doar temporar de la buget, în fapt suportate de întreaga societate în ansamblu.

Îi comunicăm doamnei Ministru Turcan, cu toate că ar fi trebuit să ştie acest lucru încă de anul trecut, din timpul dezbaterilor pe OUG 132, că acest concept de Kurzarbeit care se aplică în Germania de zeci de ani, este susţinut financiar de mediul de afaceri (prin suportarea unei părţi consistente din contribuţiile de asigurări sociale), aşa că dacă tot vrea să permanentizeze acest mecanism ar trebui să propună şi o contribuţie pe care întreg mediul de afaceri să o suporte pe perioadă nedeterminată.

Îi mai comunicăm doamnei Turcan că măsurile pe care şi le-a asumat în dialogul cu mediul de afaceri va creşte automat deficitele la bugetul public de pensii, la bugetul public al asigurărilor de sănătate şi nu în ultimul, rând la bugetul de stat. Au resurse disponibile să susţină atât de semnificativ mediul de afaceri dar nu au resurse pentru alocaţii, pentru pensii sau pentru salarii. Au crescut salariul minim cu 3% şi în fapt dau acum angajatorilor posibilitatea sa-l scadă cu 5%, o măsură ce arată foarte puţină consideraţie pentru forţa de muncă din România.

Evident, Doamna Ministru, nu a înţeles încă complexitatea răspunderilor funcţiei pe care o ocupă în structura guvernamentală, de aceea îi recomandăm, să-şi tempereze declaraţiile publice şi să revină la masa dialogului tripartit.

Îi recomandăm de asemenea dnei Ministru Turcan să ceară Inspecţiei Muncii să-i comunice în câte cazuri au identificat salariaţi care deşi oficial erau în şomaj tehnic sau în reducerea timpului de lucru, în fapt se aflau la locul de muncă şi prestau activităţi pentru angajatori.

Până una-alta, aceste măsuri ce vizează modificările Codului Muncii, ar fi trebuit să fie discutate în cadrul mecanismului de dialog tripartit care implică şi reprezentanţii lucrătorilor (aşa cum a făcut anul trecut predecesoarea sa, doamna Violeta Alexandru).

Graba suspectă a doamnei ministru ne obligă să facem apel la toate organizaţiile sindicale, indiferent de domeniul de activitate în care-şi desfăşoara activitatea, să se pregătească de acţiuni de protest.  

Mai mult, din punctul nostru de vedere declaraţiile dnei Ministru reprezintă un derapaj grav în funcţionarea dialogului social, în condiţiile în care în fiecare an din ultimii 3 Comisia Europeană cere României să îmbunătăţească situaţia dialogului social. Tocmai de aceea vom sesiza Confederaţia Europeană a Sindicatelor dar şi instituţiile europene cu privire la acest comportament abuziv” susţin reprezentanţii BNS în comunicatul remis „Adevărul”.