Comisia Europeană, avertisment pentru România: Finanţele publice sunt în pericol din cauza cheltuielilor cu creşterea pensiilor

Comisia Europeană avertizează România că cheltuielile cu majorarea pensiilor şi lipsa unui plan real de reforme pun în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.

Comisia Europeană a recomandat României să ia măsuri, în 2020 şi 2021, pentru a urma politici fiscale în linie cu recomandările Consiliului din 3 aprilie, conform cărora România ar trebui să pună capăt situaţiei actuale de deficit excesiv până cel târziu în 2022, se arată în recomandările anuale către cele 27 de state membre, denumite Semestrul European, publicate miercuri de Executivul comunitar.

Potrivit Comisiei, sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice din România era deja în pericol înainte de apariţia COVID-19, ca urmare a deficitelor bugetare mari şi a creşterii semnificative a costurilor cu pensiile. Pensiile pentru limită de vârstă au fost majorate cu 15% în septembrie 2019 şi, pe baza legii pensiilor adoptate în vara anului 2019, urmează să crească cu 40% în septembrie 2020 şi să fie recalculate în septembrie 2021. Astfel, cheltuielile cu pensiile ar creşte substanţial în perioada 2020 - 2022.

Riscurile de sustenabilitate fiscală sunt sporite în continuare de impactul pandemiei COVID-19 asupra activităţii economice şi de efortul fiscal necesar pentru amortizarea acestuia. Deciziile anterioare de politică fiscală au lăsat România cu buffere fiscale mici.

Reforma administraţiei, colectarea veniturilor bugetare şi digitalizarea interacţiunii dintre stat şi contribuabili (firme şi cetăţeni) sunt marile restanţe ale statului, arată Comisia Europeană, care critică lipsa unui plan real de reforme.

La începutul lunii aprilie, Consiliul apreciat că România ar trebui să atingă o ţintă de deficit public global de 3,6% din PIB în 2020, de 3,4% din PIB în 2021 şi de 2,8% din PIB în 2022, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB în 2020, de 0,8% din PIB în 2021 şi de 0,8% din PIB în 2022.

Miercuri, în recomandările sale, Comisia a apreciat că România trebuie să adopte „toate măsurile necesare pentru a răspunde în mod eficient la pandemia de coronavirus, să susţină economia şi să sprijine relansarea care va urma”.

În acelaşi timp însă, ţara „trebuie să evite să implementeze măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea fiscală”, subliniază Executivul comunitar.

De asemenea, România trebuie să îmbunătăţească rezistenţa sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce priveşte angajaţii din sectorul sanitar şi produsele medicale, şi să îmbunătăţească accesul la serviciile de sănătate, scrie Agerpres. 

În acelaşi timp, autorităţile române trebuie să ia decizii pentru a prelungi măsurile de protecţie socială şi accesul la serviciile esenţiale pentru toţi, să contracareze impactul crizei asupra gradului de ocupare prin introducerea de programe de lucru flexibile şi să asigure acces egal la educaţie.

Comisia recomandă României să asigure un sprijin de lichiditate pentru companii şi gospodării, în special pentru IMM-uri şi liber profesionişti, să urgenteze proiectele publice de investiţii şi să promoveze investiţiile private.

De asemenea, ţara trebuie să concentreze investiţiile pe tranziţia verde şi digitală, în special pe transportul sustenabil, infrastructura digitală, producţia şi utilizarea de energie curată şi infrastructura de mediu.

În sfârşit, Executivul comunitar recomandă României să îmbunătăţească calitatea şi eficienţa administraţiei publice şi predictibilitatea procesului de luare a deciziilor, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.

La nivel general, Comisia Europeană a apreciat că statele membre UE trebuie să îşi concentreze investiţiile pe sănătatea publică şi protejarea locurilor de muncă şi companiilor, urmând să se concentreze ulterior pe sustenabilitatea fiscală.

„În clipa de faţă, punem accentul pe investiţiile în sectorul sănătăţii publice şi pe protejarea locurilor de muncă şi a întreprinderilor. Pe măsură ce avansăm în direcţia redresării, semestrul va fi esenţial pentru ajungerea la o abordare coordonată care să readucă economiile noastre pe calea către o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Avem nevoie, de asemenea, de reforme care să îmbunătăţească productivitatea şi mediul de afaceri. Odată ce condiţiile vor permite acest lucru, va trebui să găsim un echilibru între realizarea sustenabilităţii fiscale şi stimularea investiţiilor”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.