Cioloş: Problematica agriculturii româneşti este similară cu cea din Brazilia. Ambele ţări au mari exploataţii, dar şi multe ferme de subzistenţă

Cioloş: Problematica agriculturii româneşti este similară cu cea din Brazilia. Ambele ţări au mari exploataţii, dar şi multe ferme de subzistenţă

Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, a arătat că problema securităţii alimentare nu este o fatalitate, ci acest obiectiv poate fi atins FOTO Adevărul

Problematica agriculturii din România este similiară cu cea din Brazilia, având în vedere că în ambele ţări există mari exploataţii agricole, orientate către export, dar şi ferme de subzistenţă, a declarat Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comisarul european a participat la ceremonia de decernare a titlului de doctor Honoris Causa directorului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agriculturii (FAO), Jose Graziano da Silva, de către Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
 
„Brazilia este o ţară continent cu o problematică a agriculturii pe care, păstrând proporţiile, o regăsim şi în România, în sensul că există exploataţii agricole de dimensiuni mari, orientate spre performanţă, export. Brazilia este unul din marii exportatori de produse agricole, agro-alimentare din lume. Dar Brazilia are şi zeci de milioane de mici producători de subzistenţă. Şi Brazilia a ştiut, în aceşti ultimi ani de dezvoltare economică, să devină un principal actor pe piaţa internaţională agroalimentară, prin capacitatea de export, prin dezvoltarea şi modernizarea agriculturii şi, în acelaşi timp, a ştiut să se preocupe şi de problema celor săraci, care produc pentru a se hrăni pe ei, familiile lor şi pe cei din jurul lor“, a precizat Dacian Cioloş, potrivit Agerpres.
 
Comisarul european a arătat că problema securităţii alimentare nu este o fatalitate, ci acest obiectiv poate fi atins. „Simt că FAO, în anii următori, îşi va schimba destinul devenind dintr-o organizaţie internaţională centralizată o structură apropiată de oameni, cu un mod de lucru adaptat fiecărui continent şi fiecărei regiuni, pentru că directorul ei general are capacitatea de a asculta, de a înţelege şi de a lua decizii pentru a orienta lucrurile în direcţia care să dea rezultate“, a precizat Dacian Cioloş.
 
La rândul său, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că, în cele cinci zile ale Conferinţei FAO din Bucureşti, s-au dezbătut teme menite să combată flagelul numit foamete, care mai există, din păcate în anumite ţări şi în zilele noastre.
 
„Mă bucur că ieri (vinery - n.r.), după foarte multe mesaje care s-au transmis în ultimii ani vis-a-vis de foamete, de lipsa de alimente care va apărea la un moment dat, directorul general al FAO ne-a transmis un mesaj care ne-a liniştit foarte tare, spunând că în următorii 20 - 30 de ani nu există un astfel de pericol şi atunci nu trebuie să facem altceva decât să gândim politici pe termen lung pentru a combate acest flagel“, a mai spus Constantin.
 
În această săptămână, România a găzduit, pentru a doua oară de când este membră FAO, din anul 1961, o conferinţă regională, cea de-a 29-a, dedicată regiunii Europa şi Asia Centrală, primul eveniment având loc în urmă cu 38 de ani în anul 1976.
Mai puteţi citi:
 
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale  va compensa creşterea accizei pentru motorina utilizată în agricultură, fermierii urmând să primească prin rambursare în jur de 1,8 lei pe litru, începând cu trimestrul al doilea din 2014, a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
 
Ministerul Agriculturii a transmis vineri prima variantă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 către serviciile specializate ale Comisiei Europene, sumele alocate pentru irigaţii urmând să crească de 2,5 ori, iar cele pentru fermele de familie de peste 3,5 ori.
 
Exploataţiile de un hectar şi cele împărţite pe mai multe loturi mici vor pierde subvenţia pentru că Guvernul va creşte plafonul de eligibilitate la 1,5 hectare. Riscul vizează 400.000 de agricultori.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: