Ce spune Dragu despre opinia critică a Consiliului Fiscal privind proiectul de buget pe 2016: Acesta nu are model macroeconomic extins, ca Finanţele

Ministrul Finanţelor le-a explicat parlamentarilor că estimarea veniturilor pentru 2016 a fost făcută pe baza realizărilor de anul trecut, însă a precizat că modelul macroeconomic nu a luat în considerare efectele de runda a doua a măsurilor fiscale aprobate în acest an FOTO Mediafax

Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a afirmat în Comisia de Buget-Finanţe că a citit opinia Consiliului Fiscal privind proiectul de buget pe 2016, cu care a colaborat, furnizând datele necesare în timpul cel mai scurt, însă a explicat că organizaţia nu are un model macro extins, precum Finanţele.

„Da, am citit opinia Consiliului Fiscal, am ţinut legătura cu dumnealor în această perioadă, le-am oferit datele necesare şi le-am dat cât de repede am putut, suntem conştienţi de timpul limitat avut la dispoziţie“, a declarat vineri Dragu, potrivit Mediafax. 

Ea a fost întrebată, la dezbaterea pe bugetul anului viitor, în cadrul comisiilor reunite de buget-finanţe din Parlament, dacă a citit opinia Consiliului Fiscal, care a dat miercuri aviz nefavorabil bugetului. Consiliul Fiscal a avertizat că proiectul consemnează o abatere deliberată şi de amploare de la regulile fiscale şi poate conduce la derapaje pe deficit a căror corectare va genera probabil costuri economice şi sociale mai mari decât beneficiile pe termen scurt ale relaxării fiscale.

Ministrul Finanţelor le-a explicat parlamentarilor că estimarea veniturilor pentru 2016 a fost făcută pe baza realizărilor de anul trecut, însă a precizat că modelul macroeconomic nu a luat în considerare efectele de runda a doua a măsurilor fiscale aprobate în acest an. Astfel, în evoluţia anului viitor, Finanţele se aşteaptă la rezultate superioare în ceea ce priveşte colectarea veniturilor, iar efectele de runda a doua urmează să fie semnificative, care vor aduce venituri suplimentare.

Toodată, a punctat că Finanţele şi Comisia Naţională de Prognoză au un model macroeconomic mai extins decât Consiliul Fiscal.

„Aş adauga că suntem foarte aproape de estimările colegilor de la Comisia Europeană. Cei de la Comisie lucrează pe un model foarte extins cu privire la venituri şi modelul macroeconomic. Am discutat şi cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, care ne-au spus că au revizuit modelul şi cifrele şi ajung la o creştere a angajării pentru 2016 aproape identică cu a noastră. (...) Ne-au spus că la creşterea numărului locurilor de muncă nu văd 1,5%, ca în toamnă, ci o creştere de 3%, deci ne-am apropiat foarte mult de ei în prognoză. Şi ei lucrează pe modele economice extinse“, a precizat Dragu.

Consiliul Fiscal nu susţine câtuşi de puţin o astfel de abordare a politicii fiscal - bugetare, măsurile adoptate având un impact permanent asupra deficitului bugetar, generând un derapaj a cărui corectare ulterioară prin măsuri de consolidare fiscală, aşa cum arată teoria economică, estimările empirice de la nivel internaţional şi însăşi experienţa României din ultimii 10 ani, "este probabil să genereze costuri economice şi sociale care să depăşească efectele pozitive pe termen scurt ale relaxării fiscale", potrivit opiniei publicate miercuri de organizaţie.

„Din punctul de vedere al Consiliului Fiscal, construcţia bugetară aferentă anului 2016 (dar şi proiecţia acesteia pe termen mediu) reprezintă un exemplu de manual pentru tot ceea ce Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare nr 69/2010 (LRFB)e ra menită să prevină - legiferare concomitentă a unor reduceri de taxe şi a unor majorări de cheltuieli, ambele cu impact bugetar permanent, de natură să creeze premisele unei abateri de durată şi foarte dificil de corectat de la echilibrul bugetar, obiectiv faţă de care România s-a angajat atât prin legislaţia naţională în domeniu (LRFB), cât şi prin semnarea unor tratate europene“, afirmă instituţia.

Evaluările Consiliului fiscal indică o probabilitate ridicată de apariţie a unui gap negativ de venituri la nivelul anului 2016 (de 0,3% din PIB), având drept sursă o probabilă supraevaluare a veniturilor din TVA.

La nivelul anului 2017, lipsa de corelaţie între dimensiunea cofinanţării necesare şi volumul intrărilor preconizate de fonduri europene, la care se adaugă cea între dinamica cheltuielilor de asistenţă socială şi cea a punctului de pensie implică, în plus, o subestimare probabilă a cheltuielilor cu circa 0,5% din PIB.

În aceste condiţii, riscul de depăşire a nivelului de referinţă de 3% din PIB şi de reintrare în procedură de deficit excesiv apare drept semnificativ în 2016 şi cu atât mai mult în 2017, construcţia bugetară curentă furnizând doar minime marje de siguranţă în acest sens, cel mai probabil localizate tot la nivelul cheltuielilor de natura investiţiilor.

Bugetul aferent anului 2016 încorporează impactul modificărilor Codului Fiscal, precum şi majorările salariale din sectorul public legiferate în a doua parte a anului 2015, acestea împreună determinând o majorare a deficitului în proiectul de buget la 2,8% şi 2,95% din PIB, în bază cash, respectiv în conformitate cu metodologia europeană (ESA 2010) (de la un nivel preliminat la nivelul anului 2015 de 1,2% din PIB atât în bază cash cât şi în conformitate cu metodologia europeană).