Borza, despre creşterea ROBOR: Să fim rezonabili. Sunt şi efecte pozitive

Deputatul independent Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica, susţine că „e foarte multă isterie” indusă pe tema creşterii ROBOR, care este prezentat ca un „breaking news apocaliptic”, neţinându-se cont de faptul că în 2012 indicele ROBOR era mult mai mare decât acum şi nimeni nu a intrat în panică.

„E foarte multă isterie indusă. I se dă nişte conotaţii cu valenţe apocaliptice. În ultimele două săptămâni e breaking news despre cum creşte ROBOR-ul. Unele posturi TV şi site-uri încearcă o abordare fatalistă pe acest subiect. Fiecare emisiune începe cu ROBOR-ul. Potop, prăpăd, ce au făcut populiştii de la PSD cu Dragnea şi Dăncilă în functe. ROBOR-ul a atins cote alarmante de 2,45% la trei luni şi 2,57% la şase luni. Nu e nicio calamitate. De ce nu ne uităm puţin în urmă? În ianuarie 2009, ROBOR era 15% iar în primăvara lui 2012 era 5,9%. De dragul statisticii, pe 20 octombrie 2008, ROBOR la trei luni era 50% şi la şase luni era 51%!. Nu a murit nimeni atunci şi cu atât mai puţin nu o să moară nici azi la un ROBOR de 2,5%”, a scris Borza pe blogul său.

Politicianul afirmă că nu este nicio catastrofă şi că românii ar trebui să vadă şi efectele pozitive.

„Să fim rezonabili, nu e un capăt de ţară sau o catastrofă un ROBOR de 2,5%. Sunt şi efecte pozitive. Creşterea ROBOR antrenează după sine şi creşterea costului finanţării. Ori scumpirea creditelor va mai tăia din elanul împrumuturilor. Odată ce creditarea va cunoaşte o diminuare, implicit va scădea şi consumul cu consecinţa scăderii importurilor. Scăzând importurile se va diminua şi deficitul de cont curent care anul trecut a ajuns la 12,5 miliarde de euro, record istoric al ultimilor 30 de ani. Economia, preponderent, în ultimii 2-3 ani a crescut pe consum. Să mai crească şi pe investiţii. Creşterea ROBOR este o consecinţă directă a politicii guvernului de a majora salariile din sectorul bugetar. Creşterea veniturilor populaţiei a dezvoltat şi apetitul acesteia spre consum. Doar că economia românească nu poate să satisfacă nevoile din ce în ce mai mari ale populaţiei. Atunci apelăm masiv la importuri. Toată această creştere de venituri, din ultimii trei ani de zile, nu a făcut altceva decât să finanţeze locuri de muncă în alte state”, consideră analistul.

Potrivit acestuia, creşterea veniturilor populaţiei a mai stimulat un fenomen, şi anume inflaţia care a depăşit pragul de 5%. 

„O parte din vină pentru creşterea inflaţiei o are şi BNR. Trebuia să majoreze dobânda cheie de politică monetară. Ori la şedinţa Consiliului de Administraţie de la începutul lunii aprilie, a menţinut dobânda de referinţă la 2,25% în loc să o fi crescut la 2,50%. Pentru a combate eficient o inflaţie de 5%, dobânda cheie de politică monetară ar trebui să fie de minim 3%”, notează Borza.

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut joi la 2,46%, cel mai mare nivel din 23 octombrie 2014, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Vineri şi luni, indicele a scăzut puţin, la 2,45%.

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. 

Nivelul anunţat joi, de 2,46%, este cel mai mare din 23 octombrie 2014, când a fost 2,48%. 

Totodată, indicele Robor la 6 luni a crescut vineri la 2,58%, cel mai mare nivel din 27 octombrie 2014, când a fost 2,67%.  Luni a scăzut puţin, atingând 2,57%.

Banca Naţională a României (BNR) a decis, miercuri 4 aprilie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an.