În 2021, punctul de pensie este înlocuit cu valoarea punctului de referinţă. Cu cât vor creşte automat pensiile

În 2021, punctul de pensie este înlocuit cu valoarea punctului de referinţă. Cu cât vor creşte automat pensiile

Fostul lider PSD Liviu Dragnea şi fostul ministru al Muncii Lia Olguţa Vasilescu, iniţiatorii noii legi a pensiilor

Noua lege a pensiilor, aprobată de Guvernul Dăncilă în vara anului 2019, prevede înlocuirea punctului de pensie cu valoarea punctului de referinţă în anul 2021.

Ştiri pe aceeaşi temă

Schimbarea formulei de calcul a pensilior din toamna anului 2021, când potrivit noii legi a pensiilor punctul de pensie va fi înlocuit cu valoarea punctului de referinţă, va genera recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată, susţin specialiştii contributors.ro.
 
Mai precis, noua formulă este:
 
Pensie = Număr puncte * Valoarea punctului de referinţă,
 
unde valoarea punctului de referinţă este o variabilă egală cu valoarea punctului de pensie împărţită la 25, stagiul mediu de cotizare al pensionarilor din prezent. Practic, în locul împărţirii punctajului total la stagiul complet de cotizare, noua formulă propune împărţirea celui de-al doilea factor, punctul de pensie la un stagiu mediu de cotizare rezultând indicatorul numit punct de referinţă. Deşi dispare variabila indice de corecţie din calculul pensiei, acest lucru este mai mult decât compensat de faptul că împărţirea se va face la 25 şi nu la stagiul complet de cotizare, pe net rezultând beneficii mai ridicate.
 
„Noua formulă de calcul va genera majorări ale pensiilor dincolo de cele generate de majorarea punctului de pensie, iar cel mai probabil creşterea medie va fi de două cifre. Impactul bugetar al recalculării pensiilor poate fi dedus indirect din nota de fundamentare care însoţeşte noua lege a pensiilor, acesta fiind evaluat de către autorităţi la circa 17,2 mld. lei din 5,2 mld. lei în anul 2021 şi 11,9 mld. lei în anul 2022.
 
Astfel, efortul bugetar este previzionat să fie unul însemnat, valoarea exactă urmând să fie cunoscută în urma recalculării tuturor pensiilor, acest proces fiind determinat de aplicarea noii formule de calcul.
 
Practic creşterea resimţită de un pensionar va fi egală cu: (stagiul complet de cotizare/25) / indicele de corecţie de care a beneficiat. De exemplu pentru un bărbat pensionat în anul 2019: (35/25)/1,2 = 1,1667, deci o majorare de 16,67%, susţin specialiştii.
 
Noua lege a pensiilor prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR):
 
* 1.265 de lei în 2019,
 
* 1.775 de lei în 2020,
 
* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii
 
* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referinţă se va indexa, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
 
Punctul de pensie va ajunge, aşa cum este precizat şi în Programul de Guvernare, la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerii sarcinii fiscale. De altfel, CNPP aminteşte că pensiile nu mai sunt purtătoare de CAS şi CASS, aceasta fiind una dintre primele măsuri adoptate după schimbarea guvernării din 2016.
 
Noua lege a pensiilor prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.
 
În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare.
 
Ca excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.
 
O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.
 
Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite, handicapul s.a.
 
Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare.
 
În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.
 
Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.
 
Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta.
 
O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă.. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee.
 
Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei opt opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii.
 
Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.
 
Noua lege prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi.
 
Acordul global şi alte drepturi de natură salarială. Legea prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri.
 
Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările