Sindicatele cer creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și protestează marți la Ministerul Muncii. Cum răspunde Dragoș Pîslaru

 Mai multe federaţii sindicale vor organiza marţi, între orele 11:00 şi 13:00, o acţiune de protest în faţa Ministerului Muncii, principalele revendicări fiind creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 şi deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial şi naţional, potrivit unui comunicat al Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa.

Protest sindicate Foto: Protest sindicate

"Cele două revendicări sunt legate direct, pentru că un salariu minim adecvat nu poate fi construit doar prin decizii administrative, ci prin contracte colective care ridică salariile peste minimul legal, iar blocarea negocierilor colective transformă salariul minim în singurul reper de salarizare pentru sute de mii de oameni. Miza depăşeşte cu mult interesele unui singur sector economic: blocarea negocierilor colective pune în pericol capacitatea României de a creşte gradul de acoperire prin contracte colective de muncă, în conformitate cu obiectivele europene şi cu prevederile Directivei privind salariile minime adecvate", susţin reprezentanţii sindicali.

Potrivit sursei citate, la protest vor participa Federaţia Sindicatelor din Comerţ, Federaţia Sindicatelor din IT & Comunicaţii şi Federaţia Sindicatelor din Industria Financiară, afiliate Cartel Alfa şi Uni Global Union, precum şi Federaţia Sindicală din Asigurări şi Bănci, afiliată Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi Uni Global Union, scrie Agerpres.

Sindicatele reclamă existenţa unor blocaje în negocierea contractelor colective de muncă la nivel sectorial în mediul privat şi a contractului colectiv de muncă la nivel naţional.

Acestea susţin că unele companii şi organizaţii patronale refuză să participe la negocieri, nu dispun de mandate de negociere din partea membrilor sau resping revendicările formulate de organizaţiile sindicale. Totodată, sindicatele reproşează statului că nu îşi asumă suficient rolul de facilitator al negocierilor sectoriale şi naţionale.

"Statul nu îşi asumă rolul de facilitator al negocierilor sectoriale şi naţionale. Deşi promovarea negocierii colective este prevăzută în Planul de Acţiune pentru Promovarea Negocierilor Colective 2025-2030, autorităţile nu reuşesc să creeze condiţiile necesare pentru un dialog social eficient şi pentru desfăşurarea unor negocieri reale", se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte salariul minim, organizaţiile sindicale solicită majorarea acestuia începând cu 1 ianuarie 2027 şi stabilirea nivelului în baza mecanismului prevăzut de lege şi prin consultarea partenerilor sociali.

"Salariul minim nu este o variabilă de ajustare bugetară, ci instrumentul prin care se garantează că munca prestată cu normă întreagă asigură un trai decent. Legea prevede un mecanism de stabilire a salariului minim pe baza unor criterii obiective, cu consultarea partenerilor sociali, iar Directiva europeană privind salariile minime adecvate obligă statele membre să evalueze caracterul adecvat al salariului minim prin raportare la valori de referinţă precum 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut. Menţinerea salariului minim la acelaşi nivel, în condiţiile creşterii preţurilor şi ale majorării taxelor, înseamnă în fapt o scădere a puterii de cumpărare pentru cei mai vulnerabili salariaţi", afirmă reprezentanţii sindicali.

Aceştia atrag atenţia în special asupra situaţiei angajaţilor din sectoarele cu salarii reduse.

"În comerţ, ca şi în alte sectoare cu salarii mici, un număr foarte mare de angajaţi sunt plătiţi la nivelul salariului minim sau foarte aproape de acesta. Pentru aceşti oameni, orice decizie de îngheţare a salariului minim se traduce direct în facturi neplătite, în renunţarea la tratamente medicale şi în sărăcie în muncă. De aceea, creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 trebuie decisă în cadrul mecanismului legal, transparent şi previzibil, nu amânată prin decizii discreţionare", se mai arată în comunicatul Cartel Alfa.

Acţiunea de protest este programată marţi, 25 august, între orele 11:00 şi 13:00, în zona sediului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Dragoș Pîslaru: ”E maximul pe care România și-l permite”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, le-a transmis angajaților din educație și sănătate că sumele prevăzute în actualul proiect al legii salarizării sunt "maximul pe care România și-l permite în acest moment". El a avertizat cu privire la riscul ca România să fie retrogradată la "junk" dacă nu adoptă noua lege a salarizării.

"Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă, în care promiți bani pe care nu îi ai la buget și practic deviezi de la angajamentele pe care România le are - să ajungă înapoi la un deficit de 3%, la a putea avea disciplină minimală în finanțele publice - deci, o promisiune de genul ăsta și sărirea peste 12 miliarde de lei cu siguranță este mai rea decât orice fel de penalitate", a spus Dragos Pîslaru la Digi 24,  el declarând că această posibilitate riscă să atragă retrogradarea ratingului de țară.

Impactul bugetar al legii salarizării a fost inițial estimat la 8 miliarde de lei, dar poate fi crescut la 12 miliarde de lei în cazul tăierii unor cheltuieli.

"Sunt lucruri pe care la nivel tehnic le-am discutat, evident, deci se poate, dar atenție mai degrabă spre 8 decât spre 12, ăsta este un lucru pe care ni l-a spus și Comisia Europeană. Iar pentru că toți suntem la acest capitol, aș vrea să clarific niște lucruri foarte importante", a spus Pâslaru.