România are cel mai ieftin internet fix din UE, dar și cei mai mulți oameni care nu și-l permit
România are cele mai ieftine abonamente de internet fix din Uniunea Europeană, dar nu toți românii și le permit. În 2025, 6,2% din populație nu își permitea o conexiune la internet acasă, cel mai ridicat procent din UE și de peste trei ori mai mare decât media europeană, de 2%.

Datele Eurostat, prezentate de Adevărul Financiar, arată că situația s-a îmbunătățit față de 2024, când procentul era de 7,6%. Totuși, decalajul față de celelalte state rămâne mare: în Finlanda, doar 0,1% din populație nu își permitea internet acasă.
Abonamente ieftine, dar nu pentru toate buzunarele
Potrivit analizei Broadband Genie citate de publicație, România avea cel mai mic preț mediu pentru internetul fix din UE: aproximativ 6,66 euro pe lună. Studiul a comparat 2.631 de tarife din 214 țări și teritorii.
La celălalt capăt al clasamentului prețurilor se afla Luxemburgul, cu o medie de 49,99 euro lunar. În Țările de Jos, costul mediu era de 48,73 euro, iar în Finlanda, de aproximativ 48 de euro. Comparația cu Finlanda evidențiază contrastul: abonamente mult mai scumpe, dar o pondere mult mai mică a celor care nu le pot plăti.
Accesul se extinde, diferențele persistă
Între 2024 și 2025, ponderea românilor care nu își permiteau internet acasă s-a redus cu 1,4 puncte procentuale. La nivelul UE, scăderea a fost mai modestă, de la 2,1% la 2%. Progresul României nu a fost însă suficient pentru a schimba poziția țării în clasamentul european.
Un indicator distinct, cel al gospodăriilor conectate, arată extinderea accesului: aproximativ 95,4% dintre gospodăriile din România aveau internet în 2025, față de media europeană de 94,7%, potrivit datelor europene citate în articol. Această acoperire largă coexistă cu dificultățile financiare ale unei părți a populației.
Lipsa unei conexiuni acasă poate îngreuna căutarea unui loc de muncă, trimiterea unui CV sau participarea la interviuri online. Consecințele se resimt și în educație, prin accesul mai dificil la materiale de studiu, dar și în relația cu instituțiile publice, pe măsură ce programările și solicitările de documente se mută online.
Costul nu este singura barieră. Conform raportului privind Deceniul Digital 2026, citat de Adevărul Financiar, doar 31,84% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale cel puțin de bază în 2025, față de 60,4% la nivelul UE. Diferența dintre orașe și sate este pronunțată: 44,33% în mediul urban, comparativ cu 22,12% în mediul rural.




















































