Pungeştiul cu doi bani – versiunile neoficiale ale retragerii Chevron din România

În cazul României decizia Chevron ar putea să aibă legătură şi cu descoperirile anunţate recent, atât on-shore, cât şi off-shore FOTO Mediafax

Teoriile conspiraţiei spun că Chevron ar fi oprit explorările pentru gazele de şişt din Polonia şi România la presiunile Gazprom, care îşi vedea afacerile compromise în Europa, scrie Adevărul Financiar. Se susţine această ipoteză sau cauzele acestei decizii rămân strict legate de raportul cost/beneficiu?

Chevron a renunţat la exploatarea gazelor de şişt din România la mai puţin de o lună după ce se retrăsese şi din Polonia. Argumentul, în ambele situaţii a fost la fel de vag: “Divizia din Polonia/România a Chevron a decis să întrerupă operaţiunile de exploatare a zăcămintelor de şist din Polonia/România, întrucât oportunităţile oferite de acestea sunt mai mici decât alte oportunităţi din portofoliul global al grupului”, se arată în comunicatele standard ale Chevron.

Anunţul a trecut aproape neobservat, după ce metoda de fracking prin care se exploatează gazele de şist a provocat o minirevoluţie a ecologiştilor din ţară. La fel ca şi cianura de la explotarea aurului de la Roşia Montana, substanţele utilizate la extragerea gazului din rocă au speriat populaţia din zonele vizate. Însă cel puţin din partea activităţii de fracturare hidraulică lucrurile s-au liniştit după ce Chevron a renunţat la activitatea de explorare, după ce forase o singura sondă la Pungeşti.

Citiţi mai multe pe acest subiect pe Adevărul Financiar