Producția fabricilor din România scade, în timp ce țările vecine cresc. Ce sectoare au pierdut cel mai mult

Producția industrială din România continuă să scadă, în timp ce Polonia și Ungaria au înregistrat creșteri în august. Costurile ridicate ale energiei, comenzile mai slabe și dependența de piața germană pun presiune pe fabricile românești, iar unele ramuri au pierdut deja peste o cincime din producție față de 2021.

Fabricile din România se confruntă cu reducerea comenzilor și creșterea costurilor de producție. Foto: Shutterstock

Industria românească traversează o perioadă dificilă, iar problemele nu se limitează la reducerea comenzilor sau la scumpirea energiei. Potrivit unui material documentat de Adevărul Financiar, România pierde teren și în raport cu alte economii din Europa Centrală și de Est, unde producția industrială a avut evoluții mai bune. În timp ce fabricile românești continuă să funcționeze sub presiunea costurilor și a cererii externe, Polonia și Ungaria au raportat creșteri ale producției în august 2026.

Indicatorul PMI pentru industria prelucrătoare, calculat de S&P Global pentru BCR, a coborât la 48,7 puncte în octombrie, de la 50,9 puncte în septembrie. Este o revenire sub pragul de 50 de puncte, care separă expansiunea de contracție. După trei luni în care indicatorul se situase în teritoriu pozitiv, comenzile noi, producția și comenzile la export au început din nou să scadă.

România, în urma Poloniei și Ungariei la producția industrială

Potrivit Eurostat, producția industrială din România a fost cu 2,6% mai mică decât în august 2025. În aceeași perioadă, Polonia a înregistrat o creștere de 1,8%, iar Ungaria a raportat un avans de 8,8%. Bulgaria a avut, la rândul său, o scădere de 5,4%, în timp ce media Uniunii Europene a fost de minus 0,2%.

Pentru România, datele INS arată că producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele opt luni din 2026, comparativ cu perioada similară a anului trecut. În august, producția a crescut cu 1,6% față de iulie, dar a rămas cu 2,6% sub nivelul din august 2025.

Sursa: Eurostat, august 2026. Variație față de aceeași lună a anului precedent

Industria pierde din importanța economică

Potrivit Raportului de țară al Comisiei Europene din 2026, ponderea industriei în PIB-ul României a coborât de la 25% în 2015 la 20% în 2020 și la 16,8% în 2025.

În industria prelucrătoare, reducerea a fost și mai pronunțată. Contribuția acesteia la PIB a scăzut de la 20% în 2016 la 11,9% în 2025. Evoluția arată că activitățile de producție au pierdut treptat din greutatea pe care o aveau în economia românească.

Seria INS a indicelui producției industriale confirmă deteriorarea din ultimii ani. Raportat la baza 2021 = 100, indicele mediu anual a fost de 101,7 puncte în 2022, 99,2 puncte în 2023, 97,5 puncte în 2024 și 97,2 puncte în 2025. În primele opt luni din 2026, media a ajuns la aproximativ 93,7 puncte, față de 97,3 puncte în perioada similară din 2025.

Dacă evoluția negativă continuă și în ultimele luni ale anului, România ar putea înregistra al patrulea an consecutiv de contracție a producției industriale.

Metalurgia și industria chimică resimt puternic costurile de producție

Unele dintre cele mai mari pierderi sunt înregistrate în sectoarele care consumă cantități importante de energie și sunt expuse la fluctuațiile prețurilor materiilor prime.

Raportul Comisiei Europene arată că, față de nivelul din 2021, producția din industria metalelor de bază a scăzut cu 24%, cea din industria chimică cu 18%, iar cea din industria lemnului cu 16%.

Comisia Europeană mai arată că ponderea industriilor mari consumatoare de energie în economia României a coborât de la aproximativ 4-5% în perioada 2018-2021 la 2,8% în 2023.

Dependența de Germania expune fabricile românești la problemele industriei europene

Aproximativ 40% din exporturile de produse manufacturate ale României sunt destinate Germaniei, potrivit Comisiei Europene. Evoluția economiei germane influențează comenzile primite de producătorii români, în special de companiile care furnizează componente și produse intermediare.

Sectorul industriei auto reprezintă aproximativ o treime din exporturile României și poate ajunge la jumătate din industria prelucrătoare. Producătorii locali sunt integrați în lanțurile internaționale de aprovizionare, iar schimbările din comenzile marilor constructori auto se pot transmite către furnizorii de componente din România.

Exporturile cresc, dar nu reușesc să tragă industria după ele

Valoarea exporturilor României a crescut în ultimii ani, însă evoluția nu a fost suficientă pentru a determina o revenire generalizată a producției industriale. Datele INS arată că exporturile FOB au ajuns la 91,95 miliarde de euro în 2022, au urcat la 93,10 miliarde de euro în 2023 și au coborât ușor la 92,69 miliarde de euro în 2024.

În 2025, exporturile au revenit pe creștere și au însumat 96,61 miliarde de euro, cu 4,2% peste nivelul anului precedent. Aproape jumătate din valoarea exporturilor a provenit din categoria mașinilor și echipamentelor pentru transport, care a reprezentat 46,6% din total.

În prognoza actualizată pentru rectificarea bugetară din 2026, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o reducere de 3,4% a valorii adăugate brute din industrie. Indicatorul măsoară contribuția sectorului la formarea PIB și este diferit de indicele producției industriale, care urmărește volumul bunurilor fabricate.