Oamenii de afaceri americani cer menținerea cotei unice de impozitare în România
0Pe fondul măsurilor fiscale de anul trecut, care nu au avut ca efect reducerea deficitului bugetar, sistemul fiscal revine între principalele îngrijorări ale mediului de afaceri, punctează AmCham, solicitând menținerea cotei unice de impozitare în România.
AmCham România a prezentat rezultatele sondajului anual privind calitatea climatului investițional și de afaceri. Ediția a șasea indică optimismul membrilor AmCham și încrederea în potențialul economic al României, confirmat de menținerea unor intenții consistente de investiții în următoarele 12 luni, dar și de planuri de extindere în orizontul următorilor 3 ani.
Pentru climatul investițional în ansamblu, calificativul bun și foarte bun a fost acordat de 46% dintre companiile participante la sondaj, similar cu nivelul de apreciere din anul optimist post-pandemic 2021 și mult peste anul 2019 (36%), însă în scădere de la 51%, cât a fost în anul 2023.
România, cea mai bună destinație de investiții din regiune
Perspectiva pozitivă este susținută de rezultatele de business realizate în linie cu nivelul estimat în ceea ce privește veniturile (63%) și investițiile (51%). Pentru anul 2024, companiile anticipează performanțe similare, cu doar câteva procente mai puțin în ceea ce privește creșterea, pe toate cele trei paliere, inclusiv număr de angajați.
“România este cea mai bună destinație de investiții din regiune. Acesta este mesajul pe care AmCham îl transmite cu fiecare ocazie către potențiali investitori și ne bazăm pe optimismul membrilor, pe rezultatele de business pozitive și pe planurile lor de a investi în continuare. Principalele ancore de încredere rămân statutul României de membru al Uniunii Europene, membru al NATO și perspectiva de aderare la OECD, în timp ce, din punct de vedere al planurilor de afaceri și al randamentului investițiilor, cele mai convingătoare avantaje sunt capitalul uman, dimensiunea pieței, calitatea infrastructurii digitale și, foarte important, cadrul fiscal. Acest aspect este semnificativ întrucât nivelul de impozitare și cadrul fiscal nu doar atrag investiții, dar sunt esențiale pentru ca acestea să se dezvolte și să genereze prosperitate. Pe fondul măsurilor fiscale de anul trecut, care nu au avut ca efect reducerea deficitului bugetar, sistemul fiscal revine între principalele îngrijorări ale mediului de afaceri, context în care reiterăm susținerea AmCham Romania pentru menținerea sistemului cotei unice de impozitare, în continuare cea mai potrivită variantă pentru stadiul de dezvoltare și complexitate al economiei României” a declarat Președintele AmCham Romania, Cristian Sporiș.
În ceea ce privește cele mai apreciate condiții de piață, calitatea infrastructurii digitale se situează pentru al șaselea an consecutiv pe prima poziție, cu 60%, urmată de calitatea capitalului uman, care crește ca importanță și ca procent cumulat față de edițiile anterioare. Foarte apreciate sunt alte două condiții apropiate primelor două și anume calitatea infrastructurii cibernetice și competențele digitale, regăsite la populația activă în piața muncii.
În contrast, topul celor mai puțin apreciate condiții de piață este stabilit prin calificativele de ’slab & precar’ acordate de companiile participante la sondaj. Pe primele 3 poziții se află, în aceeași ordine, condițiile care atrag cele mai mari nemulțumiri. Cu 78%, calitatea infrastructurii de transport surclasează în continuare debirocratizarea, care rămâne pe locul 2 cu 72%, urmate de calitatea infrastructurii de sănătate (70%). Mai mult de jumătate dintre respondenți apreciază slab & precar predictibilitatea cadrului de investiții și politica economică și industrială.
“Vrem să atragem atenția că lista de măsuri economice și politici publice prioritare rezultată din această ediție a sondajului reflectă, mai degrabă, nevoia de intervenții care să îmbunătățească acele condiții de piață ce reprezintă încă o frână pentru dezvoltarea companiilor și a economiei, în ansamblu. Alături de investiții în infrastructurile critice, care rămâne prioritatea principală, de menținerea unui sistem fiscal competitiv și de reducerea impozitării pe muncă, de digitalizarea serviciilor publice, membrii AmCham consideră important pentru anul 2024 și un grad ridicat de absorbție și utilizare a finanțării europene, disponibile încă la un nivel record și de care România nu va mai beneficia prea mult timp, odată ce va atinge un anumit prag de convergență cu Uniunea Europeană. Deși inclusă pentru prima dată ca opțiune în ediția din acest an, mai mult de jumătate dintre respondenți au indicat ca fiind foarte necesară creșterea calității sistemului de educație. De ani de zile, mediul de afaceri semnalează nevoia de reformă în educație și de calibrare a sistemului cu dinamica și cerințele din economie și se implică în moduri foarte concrete, inclusiv cu investiții substanțiale de CSR, pentru a susține această schimbare. Atât cantitatea, dar și calitatea absolvenților de la toate nivelurile sistemului de educație au un impact socio-economic direct. Educația este una din cauzele structurale ale deficitului de forță de muncă din prezent, dar sunt mai multe soluții ca educația să devină un vector real de creștere și valoare adăugată la nivel individual, comunitar și societal,” a declarat Daniela Nemoianu, Vice-președinte AmCham Romania.
Unii concediază, alții angajează
Pentru prima dată în ultimii anii, sondajul AmCham reflectă o ușoară relaxare a tensiunii din piața muncii. Procentul celor care au apreciat piața muncii drept tensionată, adică se confruntă și cu dificultatea de a găsi angajați calificați, dar și cu creșteri de costuri, a scăzut de la 94%, la 88%.
“Această relaxare este, mai degrabă, rezultatul restructurărilor din unele industrii, a investițiilor în automatizare și mai puțin rezultatul măsurilor care să adreseze cauzele structurale. În continuare, majoritatea companiilor au dificultăți să găsească angajați calificați, în timp ce resimt presiuni din ce în ce mai mari pe bugetele de personal. Apelul nostru pentru intervenții care să remedieze deficitul rămâne la fel de ferm, pentru a evita ca tensiunea din piața muncii să devină un factor de risc macroeconomic. Companiile alocă deja resurse importante pentru a depăși atât provocările care țin de mediul economic național, precum creșterea poverii fiscale, evoluția inflației, creșterea cheltuielilor fixe, adâncirea deficitului bugetar și gradul ridicat de îndatorare, dar și de tendințele globale care au impact asupra afacerilor, cum sunt AI, conflictele militare, sau alinierea la obiectivele de sustenabilitate,” a declarat Dinu Bumbăcea, Vice-Președinte AmCham Romania.
În ceea ce privește finanțarea, 91% dintre companii, față de 86% anul trecut, apelează la fondurile proprii, urmate de împrumuturile de la acționari, și acestea într-o ușoară creștere, menționate în mixul surselor de finanțare de către 69% dintre respondenți. Ponderea împrumuturilor de la bănci rămâne la un nivel similar cu 2023. Fondurile europene sunt o opțiune pentru 28% dintre respondenți, procent semnificativ mai mic decât cel cumulat în ediția anterioară. Alte surse de finanțare, precum piețele de capital și private equity, sunt o opțiune pentru mai puțin de 10% dintre respondenți, în timp ce ajutorul de stat, pentru prima oară prezent în sondaj, a fost indicat de 11% dintre companii. Doar 17% anticipează scăderi ale costurilor de finanțare, 38% se așteaptă la creșteri, iar 45% cred că vor suporta costuri de finanțare la același nivel cu anul 2023.
Intențiile de investiții ale companiilor în România rămân într-un trend pozitiv: 72% dintre companii și-au planificat investiții în 2024.
Consolidarea companiilor în România face posibilă și deschiderea acestora către alte piețe, prin investiții externe și exporturi. Dintre companiile participante la sondaj, aproape jumătate au făcut acest pas - 9% dintre toți participanții la sondaj au și exporturi și investiții, 9% au doar investiții, iar 26%, ambele.
AmCham cere corectarea formulei de calcul privind impozitul minim pe cifra de afaceri
Dintre măsurile fiscal bugetare adoptate anul trecut, sondajul AmCham a inclus o evaluare a impactului taxei de 1% pe cifra de afaceri. Astfel, 39% dintre cele peste 100 de companii posibil afectate de măsură, ținând cont că aceasta se aplică doar companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane EUR, au indicat un impact semnificativ și foarte semnificativ.
„Impozitul minim pe cifra de afaceri, pe care l-am considerat de la început injust și anti-concurențial, atât prin maniera de adoptare, cât și prin efectele pe care le produce, afectează competitivitatea fiscală a României și creează un mediu neprietenos pentru afaceri. Pentru a atenua o parte dintre efectele manifestate în special în rândul marilor contribuabilii, AmCham solicită corectarea formulei de calcul, pentru a exclude cheltuielile de cercetare și dezvoltare, contravaloarea oricăror taxe, contribuții, accize sau impozite sectoriale, diferențele de curs valutar și sumele de credit fiscal extern, printre altele. Aceste ajustări sunt esențiale pentru a evita dubla impozitare și pentru a asigura o evaluare corectă a performanței economice a companiilor, protejând astfel competitivitatea și coerența cadrului fiscal din România”, a declarat Vlad Boeriu, Membru al Consiliului Director al AmCham Romania.
“Per ansamblu, membrii AmCham transmit un semnal pozitiv, aleg să investească și să crească în România, și este o așteptare legitimă ca Guvernul să răspundă la această încredere prin politici fiscale stabile și transparente”, a concluzionat Președintele AmCham România Cristian Sporiș.
În contextul unui an electoral la finalul căruia sunt așteptate noi măsuri cu impact în economie, AmCham va urmări să aducă în dialogul cu mediul decizional viziunea, prioritățile și preocuparea mediului de afaceri, cu recomandări orientate pe consolidarea profilului investițional al României în regiune.
Se încarcă comentariile...
