Muncitorii străini vor drepturi egale cu ale românilor: fără CNP românesc nu pot merge nici la medic
0Suntem dependenți de muncitorii străini, însă din păcate încă nu le putem asigura drepturile de bază celor care aleg să vină în țară pentru a acoperi deficitul masiv de forță de muncă.
De la acces la serviciile medicale, la posibilitatea de a-și deschide un cont bancar pentru a trimite bani acasă, până la dreptul primar de a se putea identifica, mii de muncitori străini se simt neputincioși în interacțiunea cu autoritățile române.
Concret, muncitorii străini sunt aduși în România în baza unor contracte încheiate cu angajatorii români și a avizului de muncă eliberat de Inspectoratul General de Imigrări, fără a primi însă și un drept de ședere, în baza căruia li s-ar elibera un CNP românesc, a explicat reprezentantul Work from Asia pentru „Adevărul”.
Fără acest cod numeric personal, muncitorii străini care lucrează în Româna nu pot beneficia de servicii medicale, cu toate că plătesc contribuția de sănătate la fel ca angajații români, și nu-și pot deschide un cont bancar în care să primească salariul și din care să poată vira bani în țara de origine, au adăugat experții în recrutare.
,,Străinii intră în posesia primului permis de ședere abia la 4-5 luni de zile de la sosirea în țară și până atunci nu pot avea acces la servicii medicale gratuite, cu toate că li se plătesc contribuțiile la stat de către angajatori, ei nu figurează însă ca fiind asigurați. Mai mult decât atât, muncitorii străini nu își pot deschide conturi bancare fără un act de identitate valid eliberat de autoritățile române și implicit nu pot trimite bani familiilor lăsate în urmă acasă. În cazul în care până la eliberarea permisului de ședere străinul trebuie, din diferite motive, să părăsească România, acesta nu mai poate reveni în țară, fără a avea un permis de ședere valabil”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, general manager Work from Asia, una dintre principalele agenții de recrutare și plasare a forței de muncă străine în România.
Cu drept de muncă, dar fără act de identitate de 6 luni
Cherry Bisoy are 47 de ani și este o bonă filipineză care lucrează de peste cinci ani în România și care a avut mult de suferit din cauza acestor lacune legislative. De aproximativ șase luni, Cherry Bisoy nu are un act de identitate valid și nu poate trimite bani acasă pentru cei trei copii ai săi. Mai mult de atât, îi este frică și să iasă din casă, de teamă să nu fie legitimată de către autorități.
,,Mi-am schimbat angajatorul, iar în luna august a anului trecut permisul meu de ședere a expirat. În luna iulie, noul meu angajator s-a ocupat de procesarea actelor mele în vederea obținerii unui nou permis de ședere. Până acum, am avut o primă programare pentru obținerea permisului în luna octombrie, când nu mi-am primit actul de identitate, ceea ce mă împiedică să trimit bani acasă, în Filipine, acesta fiind și motivul pentru care lucrez în România. Mi s-a spus să revin în luna noiembrie, însă când am ajuns la Inspectoratul General pentru Imigrări, m-au pus să revin în decembrie, când mi s-a comunicat să revin în ianuarie și acum doar ce am fost reprogramată pentru februarie. Asta înseamnă că nici în acest moment eu nu am primit un permis de ședere. Nu știu câte luni va mai dura.”, a declarat Cherry Bisoy.
Muncitorii străini plătesc impozite și contribuții la fel ca angajații români
Asemenea ei sunt mii de muncitori străini care din momentul sosirii la noi în țară trăiesc în incertitudine, în condițiile în care contribuțiile aduse de muncitorii străini la bugetul României se ridică la aproximativ 230 de milioane de euro, numai în 2023.
,,Nu pot trimite bani acasă, nu mă simt în siguranță pe stradă, pentru că pot fi oricând legitimată de Poliție și nu pot prezenta niciun act de identitate. Am fost angajată și în alte țări, unde nu m-am confruntat cu problemele de aici. Am lucrat în Dubai, unde contractul meu de muncă era de 3 ani, atunci și permisul meu de ședere era tot timp de 3 ani valabil. În România am contractul de muncă semnat pentru 2 ani, însă în fiecare an trebuie să mă prezint la biroul de Imigrări, pentru a-mi reînnoi permisul de ședere. Nu înțeleg care este scopul acestei proceduri.”, a concluzionat Cherry Bisoy.
Potrivit legii, muncitorii străini care lucează în România plătesc impozit pe venit de 10%, contribuția de sănătate de 10% din venit și cea pentru pensii de 25% din salariu, la fel ca lucrătorii români, angajatorii fiind obligați să-i plătească cu cel puțin salariul minim pe economie.
CNP-ul românesc ar trebui acordat încă de la intrarea în țară
Pentru că majoritatea problemelor cu care se confruntă muncitorii străini au la bază absența unui cod numeric personal la intrarea în țară, una dintre soluțiile indicate de angajatori este chiar aceea de a include în procedurile actuale și această prevedere.
,,Există deja propuneri de schimbări legislative înaintate de către agențiile de recrutare din țară, care însă în absența unui dialog cu instituțiile statului, nu s-au concretizat. În consecință, este vitală existența unui dialog deschis cu Inspectoratul General de Imigrări și Ministerul Muncii, în vederea acordării unui cod numeric personal muncitorilor străini încă din momentul intrării lor în țară.”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh despre necesitatea identificării unor soluții eficiente pentru combaterea acestor situații nedrepte cu care se confruntă muncitorii străini odată cu venirea în România.
Se încarcă comentariile...
