- Analiştii pieţei de asigurări au arătat că valoarea subscrierilor stagnează sau chiar scade, în timp ce valoarea daunelor creşte, fapt care reprezintă un pericol pentru companii. Cum comentaţi?
- Într-adevăr, în România, piaţa asigurărilor nu este încă una matură. Aceasta nu poate să aibă o creştere mai mare decât restul economiei şi – pentru că încă resimţim efectele crizei – nu ne aşteptăm la o creştere mai mare de 5% anul acesta. Valoarea profitului, cumulat la nivelul întregii pieţe, la finalul lui 2012 a fost de 201,3 milioane de lei, în scădere cu 21,68% faţă de rezultatul aferent anului 2011, în timp ce pierderea cumulată a fost de 522,9 milioane de lei, nivel în scădere cu 10,3% faţă de pierderea aferentă anului 2011. Cele mai mari pierderi provin în special din segmentul asigurărilor auto, unde rata daunei este ridicată, iar primele de asigurare - chiar dacă sunt majorate în fiecare an - nu acoperă toate cheltuielile asigurătorilor. La nivelul întregii pieţe, în 2012, rata daunei a fost de 105%, semnificativ mai mare decât în alte ţări din Europa. Compania noastră va miza în continuare pe calitate şi pe îmbunătăţirea constantă a serviciilor. De asemenea, credem şi în canalele alternative de vânzare şi facem tot posibilul să creştem business-ul nostru într-un mod corect şi original. Nu este o perioadă uşoară, însă credem că în final vor rămâne pe piaţă doar companiile care aduc plus-valoare clienţilor.

- Ce pot face companiile şi intermediarii în acest context oarecum nefavorabil, în care populaţia are preocupări reduse pentru asigurări?
- Acum este momentul în care trebuie să reacţionăm original la provocările pieţei. În primul rând, trebuie să ne implicăm în educaţia publicului în ceea ce priveşte asigurările. Acest lucru trebuie să se întâmple atât prin campanii, cât şi prin angajaţii companiilor de asigurări sau de intermediere, întrucât ei trebuie să explice foarte clar toate detaliile produselor de asigurare şi trebuie să răspundă oricărei întrebări pe care asiguratul ar pune-o. De asemenea, lansarea de produse inovative, promovate inteligent şi campaniile de cross-promo pot ajuta acest business. Şi, nu în ultimul rând, accentul pe calitate şi pe transparenţă în relaţia cu clienţii. Acestea sunt acţiunile pe care le putem întreprinde noi. Pe de altă parte, pot fi luate şi măsuri de natură fiscală care să ajute această piaţă să crească.

- Am văzut că ASIROM este implicată într-o campanie natională de informare numită „Asigură-te!“. Ce obiective v-aţi propus prin această campanie?
- Mulţi români sunt oarecum reticenţi faţă de produsele financiare, implicit asigurări, din cauza lipsei de informare în acest domeniu. Iar din această cauza au de pierdut atât ei, prin neînţelegerea produselor financiare alese, cât şi noi, asiguratorii, că furnizori ai acestor produse. Consider că educaţia financiară ar trebui să înceapă încă din şcoală, pentru a creşte gradul de înţelegere a acestui domeniu. Ideal ar fi ca elevii să primească începând cu o vârstă fragedă o educaţie financiară solidă, care să îi poată ajuta mai târziu. Când vorbim de România, vorbim de o ţară în proces de maturizare a industriei. Chiar dacă gradul de conştientizare al nevoii de asigurări a crescut, românii nu au încă o cultură a asigurărilor bine dezvoltată. Nivelul de penetrare al asigurărilor este încă destul de scăzut în comparaţie cu alte ţări europene mature. Vorbim de un grad de penetrare de aproximativ 1,6% pe asigurări generale şi 0,36% pe asigurări de viaţă. Pieţele mature au un grad de penetrare între aproximativ 8% şi 12%. Astfel şi de această dată, ASIROM sprijină cea mai amplă campanie naţională de educare şi informare în asigurări, Campania Naţională "ASIGURĂ-TE!". Ajunsă la etapă a III-a, aceasta se desfăşoară timp de trei luni şi are ca obiectiv principal creşterea gradului de informare a românilor cu privire la unele dintre cele mai importante tipuri de asigurări: auto, de locuinţe, de sănătate, de viaţă şi de călătorie. 800.000 de broşuri "Ghidul asiguratului" vor fi distribuite în Bucureşti, în principalele 20 de oraşe şi în marile centre comerciale din ţara. Este important ca publicul larg să înţeleagă importanţa protecţiei propriei persoane, a celor dragi şi a bunurilor prin alegerea unor produse de asigurare de calitate, mai ales în perioade pline de provocări economice, cum este cea prin care trece ţara noastră. Numai printr-o susţinere constantă a nevoii de educaţie a publicului putem fi martori la schimbări vizibile. Suntem, atât noi ca asiguratori, cât şi autorităţile, responsabili să oferim educaţie, să încercăm să explicăm publicului larg ce înseamnă cu adevărat produsele de asigurări.

- Care credeţi că este segmentul de populaţie cel mai puţin interesat de asigurările facultative? Ce măsuri propuneţi pentru a-i atrage pe aceşti oameni în rândurile clienţilor?
 - În ultimii ani, numărul persoanelor interesate de asigurări a crescut. Acest lucru se datorează atît intermediarilor în asigurări, cât şi programelor de educare socială la care şi ASIROM participă în mod constant. Oamenii devin  interesaţi de asigurări atunci cînd conştientizează nevoile şi riscurile la care sunt expuşi. Am putea identifica două segmente de populaţie care sunt cel mai puţin interesate de asigurările facultative:
- Segmentul care nu a avut acces la informaţie sau nu a fost interest de informaţie  şi în consecinţă nu a conştientizat riscul la care este expus în fiecare zi  (indiferent de vîrsta sau categorie socială);
- Segmentul cu grad ridicat de rezistenţă la risc/suportabilitate a riscului. De exemplu, cei care preferă invesţiile în instrumente financiare cu grad ridicat de risc.
Companiile de asigurări, ca şi ASIROM, caută în mod constant măsuri prin care am putea atrage clienţi, fie că ei fac parte din categoria celor mai interesaţi sau celor mai puţin interesaţi de asigurări. Paradoxal, interesul populaţiei în ceea ce priveşte consumul de asigurări nu se reflectă în rata de penetrare a asigurărilor în PIB din cauza scăderii puterii de cumpărare şi a altor factori. O măsură importantă care cu siguranţă ar ajuta atît consumatorul final de asigurări, clientul, cât şi întreaga piaţă de asigurări este introducerea deductibilităţii fiscale.

- Care credeţi că este segmentul de populaţie cel mai puternic interesat de asigurările facultative?
- Segmentul de populaţie cel mai puternic interesat de asigurările facultative este cel al persoanelor responsabile care preferă siguranţă. Mă refer inclusiv la persoane cu venituri mici care optează pentru variante de economisire/investiţie garantată oferite de companiile de asigurări.

- Care credeţi că este segmentul corporate cel mai puţin interesat de asigurările facultative? Ce măsuri propuneţi pentru a atrage aceste firme în rândurile clienţilor?
- Nu considerăm că există un segment corporate mai puţin interest de asigurările facultative. Pentru că în conformitate cu strategiile noastre ne concentrăm pe IMM-uri, în perioada iunie - noiembrie 2013 (6 luni) ASIROM promovează o soluţie completă pentru întreprinderile mici şi mijlocii: Business IMM, Grup Forte, Aromedica.

- Aţi spus că asigurările au devenit o necesitate, şi aveţi perfectă dreptate, dar pentru destul de multe familii cheltuiala cu o asigurare facultativă excede bugetul gospodăriei. Cu ce mesaj veniţi alături de aceste familii?
- Este într-adevăr o perioadă plină de provocări pentru români, însă, într-o familie, credem că singuranţa rămâne cea mai importantă. Din păcate, evenimentele neplăcute au loc atunci când ne aşteptăm mai puţin, deci trebuie să fim pregătiţi pentru ele. O asigurare îţi oferă protecţie în momentele în care cei dragi au cea mai mare nevoie de tine.

- Câţi clienţi ai ASIROM au ales să-şi plătească lunar poliţele şi câţi în rate mai lungi (trimestrial, semestrial etc.)? În ţările dezvoltate, ce ritm de plată este preferat?
- În portofoliul de clienţi ai ASIROM aproximativ 70-75% preferă plata lunară a poliţelor de asigurări de viaţă şi aproximativ 3-5% preferă plata anuală. Inclusiv în ţările mature ponderea numărului de clienţi care preferă plata în mai multe rate (lunare, trimestriale) este mai mare decît a celor care preferă plata anuală ori semestrială.

- RCA: este bun sistemul actual de plată a daunelor sau este mai bun sistemul aflat în fază de proiect, cu decontarea unei sume fixe şi regularizare ulterioară? Care ar fi argumentele pro şi contra acestui nou sistem?
- Metoda care a fost propusă are la bază o procedură de compensare directă, prin care păgubitul se adresează (înaintează cererea de despăgubire) societăţii la care acesta are încheiată asigurarea RCA, în vederea recuperării  prejudiciului. Persoana păgubită se adresează propriului asigurator RCA şi îl mandatează pe acesta pentru a recupera despăgubirea. În mod cert, acest sistem este în beneficiul asiguratului şi va duce la creşterea încrederii acestuia în propriul asigurător. Va înlesni crearea unei colaborări mai strânse şi de lungă durată cu asigurătorul, inclusiv pe mai multe linii de asigurare.
Sistemul prezintă o serie de avantaje care îşi vor dovedi viabilitatea pe termen mediu şi lung, dintre care putem enumera câteva:
- Primele de asigurare ale asigurătorilor se vor apropia mult datorită faptului că, pentru categoriile de daune vizate de această procedură, se va lucra practic cu aceeaşi daună medie şi aceeaşi frecvenţă a daunelor;
- Prima de asigurare medie a pieţei va creşte spre valori aflate în concordanţă cu riscul real;
- Reducerea timpului de instrumentare şi plată a dosarului de daună, aspect care vine în sprijinul şi este în avantajul clienţilor.
Dintre dezavantajele sesizabile la prima vedere, putem enumera:
- Se va pierde din importanţa care este acordată în piaţă asigurării Casco, cu efecte negative asupra volumului subscrierilor, cel puţin pe termen scurt;
- Vor fi necesare fonduri suplimentare (contribuţii) din partea asigurătorilor pentru înfiinţarea şi funcţionarea Centrului de compensare;
- Sistemul va favoriza companiile de asigurări cu frecvenţa daunelor mai mare decât media pieţei (deci un tarif mai puţin segmentat şi care aduce riscuri crescute);
- Vor creşte cheltuielile administrative cu lichidarea daunelor cu acele costuri aferente lichidării daunelor pentru proprii asiguraţi, ceea ce implicit va determină şi o creştere a primelor de asigurare;
- În situaţia în care sistemul nu va institui reguli şi termene de soluţionare stricte, va creşte numărul dosarelor de regres administrativ între societăţi, derulate prin instanţă.
Pentru a putea fi aplicată cu succes, procedura de compensare directă trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile, iar soluţiile pe care le va cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate. Aceasta ar trebui să fie o construcţie legislativă foarte solidă, cu reguli foarte stricte şi sancţiuni,  mai ales în aspectele privind obligaţia de plată în termenele stabilite, aplicarea penalizarilor de întârziere  pentru neplata la termen, etc.
Pentru aplicarea acestui sistem este necesară adaptarea cadrului legislativ actual (Legea nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurarile în România, cu modificările şi completările ulterioare, Codul Civil, etc.) care reglementează mecanismul funcţionării asigurării de răspundere civilă obligatorie auto. În plus, trebuie avut în vedere că această modificare în sistemul de plată a daunelor va avea influenţă asupra fluxurilor operaţionale din cadrul fiecărei companii şi va necesita alocarea unui timp suficient societăţilor de asigurare pentru modificarea procedurilor interne şi a sistemelor IT.

- Şi asigurătorii trebuie să se asigure! Ce ne puteţi spune despre piaţa de reasigurări?
- Protecţia dată prin încheierea contractelor de reasigurare permite societăţilor de asigurare, în primul rând, câştigarea unei capacităţi de subscriere suplimentare, precum şi o mai bună gestionare a portofoliului (daune + cash flow).
Obiectivele principale ale programului de cedare în reasigurare al ASIROM sunt:
- Să permită dezvoltarea portofoliilor de asigurare directă prin furnizarea de capacitate de subscriere;
- Stabilizarea rezultatelor societăţii: reasigurarea reduce la minim efectul oricăror fluctuaţii mari cauzate de daunele numeroase într-o anumită perioadă sau de o daună majoră cauzată de un eveniment catastrofal, limitând astfel expunerea societăţii;
- Îmbunătăţirea gradului de solvabilitate al societăţii: reasigurarea are efectul de a creşte marja de solvabilitate a unei societăţi de asigurare;
- Îmbunătăţirea imaginii societăţii pe piaţa de profil, internă şi internaţională, reasigurarea fiind şi un indicator al creşterii societăţii, în special în contextul globalizării acestei pieţe.

- Ce daună totală pot acoperi reasigurătorii în acest moment?
- Ca urmare a calculelor statistice şi a estimărilor cu privire la expunerea ASIROM pe acest segment în anul 2013, s-a stabilit nivelul protecţiei Nat Cat (catastrofe naturale – n.red.) la 1,1 miliarde de euro, aceasta fiind şi valoarea maximă ce s-ar putea plăti ca urmare a unui eveniment tip catastrofă.

- Valoarea este mai mare sau mai mică decât în anii trecuţi?
- Luând în considerare poliţele care sunt acoperite de acest tratat de reasigurare şi datorită estimării în scădere a expunerii ASIROM în anul 2013 faţă de anul 2012, s-a decis o diminuare a nivelului de protecţie Nat Cat pentru acest an faţă de nivelul anului trecut, când aceasta a fost de 1,2 miliarde de euro.

- Cum a încheiat primul semestru piaţa de asigurări şi cum credeţi că va încheia anul 2013? Dar ASIROM?
- Primul trimestru al acestui an urmează o tendinţă generală de stabilizare, accentuată la nivelul jucătorilor din Top 10. După cum am spus la începutul anului, nu estimăm ca piaţa să avanseze cu mai mult de 5% comparativ cu anul trecut. Această cifră este chiar una optimistă, în contextul economiei actuale. În ceea ce priveşte ASIROM, continuăm echilibrarea portofoliului începută în anul 2011 şi urmăm un trend pozitiv, mai ales în ceea ce priveşte new business în asigurări de viaţă. Ne dorim să creştem prin faptul că menţinem un echilibru între preţ şi calitate şi servicii care se îmbunătăţesc zi de zi.