Transformarea fostei Hale Ford în ansamblu imobiliar, blocată în instanţă de locuitorii din cartierul Floreasca. Ce spune dezvoltatorul

Transformarea fostei Hale Ford în ansamblu
imobiliar, blocată în instanţă de locuitorii din cartierul Floreasca. Ce spune dezvoltatorul

Tribunalul Bucureşti a decis să suspende autorizaţia de construcţie pe care Primăria Capitalei a acordat-o dezvoltatorului One United Properties pentru a transforma fosta Hală Ford, monument istoric, în ansamblu imobiliar cu birouri, apartamente şi un spaţiu retail. Iniţiativa a pornit de la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi Asociaţia SOS Oraşul, care reprezintă locuitorii din zonă. Dezvoltatorul susţine că va face recurs.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Reprezentanţii One United Properties au trimis o nouă poziţie:

„La data de 27 noiembrie 2018, pentru proiectul imobiliar dezvoltat de One Mircea Eliade Properties S.R.L. pe terenul aflat în Calea Floreasca nr. 159-161, a fost obţinută autorizaţia de construire nr. 631/1663880 emisă de Primarul Municipiului Bucureşti. 

În prezent, lucrările desfăşurate în şantier sunt realizate pe baza acestei autorizaţii, în conformitate cu anunţurile privind începerea executării lucrărilor înregistrate sub nr. 1691744 din 18 decembrie 2018 la Primăria Municipiului Bucureşti şi sub nr. 86336 din 17 decembrie 2018 la Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Până în prezent, această autorizaţie de construire nu a fost contestată nici la autoritatea emitentă şi nici în instanţă, bucurându-se astfel, în continuare, de prezumţie de legalitate”, au declarat reprezentanţii One United Properties. 

Aceştia susţin că Autorizaţia de construire nr. 631/1663880 din 27 noiembrie 2018 a fost emisă în baza unei documentaţii care conţine toate acordurile şi avizele noi impuse de lege şi solicitate prin noul certificatul de urbanism obţinut.

UPDATE Reprezentanţii One United Properties au transmis, într-un drept la replică trimis „Adevărul”, că vor face recurs şi că lucrările respectă legislaţia. 

Lucrările la One Floreasca City respectă toată legislaţia în vigoare şi au fost demarate după obţinerea tuturor autorizaţiilor prevăzute de lege. One Mircea Eliade Properties, compania care coordoneaza proiectul One Floreasca City, parte a grupului One United Properties, a luat cunostinţă de soluţia pronunţată ieri, în dosarul 26421/3/2018 al Tribunalului Bucuresti, şi va face recurs conform termenului legal. Încă de la început compania a fost preocupată de respectarea, ca de altfel în toate proiectele sale, a tuturor cerinţelor legislative şi de mediu impuse de autorităţi”, au declarat reprezentanţii companiei.


Instanţa a decis luni să suspende atât autorizaţia de construire dată de Primărie dezvoltatorului One United Properties în anul 2018, cât şi Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB)  privind aprobarea planului urbanistic zonal Calea Floreasca nr. 159-165 şi alte acte administrative ce stau la baza proiectului.

Hotărârea nu este definitivă, decizia instanţei putând fi atacată de pârâte cu recurs, în 5 zile de la comunicare. Dacă însă decizia de suspendare rămâne valabilă şi după recurs, lucrările de construcţie trebuie oprite până va fi judecată şi solicitarea de anulare efectivă a autorizaţiei, iar perioada de aşteptare a deciziei poate presupune mai mulţi ani, potrivit profit.ro.

Procesul a fost deschis de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi Asociaţia SOS Oraşul, cu sprijinul comunităţii cartierului Floreasca. „Un pas mic pentru mersul proceselor şi, în acelaşi timp, un pas mare pentru cartierul Floreasca. Pentru prima dată o entitate publică admite că ceva nu e în regulă”, scrie Fundaţia Civică, pe Facebook.

Ce reclamă locuitorii din zonă

Deputatul Nicuşor Dan a declarat că perimetrul din zona Halei Ford este sufocat de trafic şi zgomot. „În aceste condiţii, a amplasa aici trei blocuri între 16 şi 20 de etaje de locuit şi un bloc de birouri de 20 de etaje şi un hipermarket, cu un estimativ de 1.200 de maşini care să vină zilnic aici, înseamnă să blochezi şi mai mult zona şi e motivul pentru care oamenii din cartier s-au mobilizat şi au făcut mai multe acţiuni de protest, au participat la dezbaterile publice de la autorităţi (...). Nimeni nu i-a ascultat, şi atunci, în întâmpinarea lor, am făcut un demers în instanţă. Am atacat trei acte - PUZ-ul dat în 2011, în mandatul lui Oprescu, acordul de mediu dat la sfârşitul anului 2017 şi autorizaţia de construire dată la începutul anului 2018 de primarul Gabriela Firea”, a explicat Nicuşor Dan.

În ceea ce priveşte Planul Urbanistic Zonal, el a declarat că densitatea construită se măreşte de şase ori, însă legea permite o astfel de mărire cu doar 20%.

„Acordul de mediu prevede nişte măsuri de trafic, dar care nu sunt în responsabilitatea investitorului, ele sunt ipotetice (...), studiul de trafic s-a făcut - cum se spune - din pix (...). Există o prevedere care spune că o investiţie nouă nu trebuie să ducă la mărirea nivelului maxim admis de zgomot. Suntem într-o zonă în care harta de zgomot spune că acest nivel maxim de zgomot este depăşit, în consecinţă, dacă vrei să construieşti altceva în aceeaşi zonă, trebuie să iei măsuri ca să diminuezi zgomotul în altă parte, ceea ce nu s-a întâmplat”, a afirmat Nicuşor Dan.

El a menţionat că îşi doreşte ca investitorul să-şi valorifice dreptul de proprietate cu respect faţă de vecini şi respectarea Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, care prevede că în această zonă se fac construcţii de 9 metri, nu de 70 de metri.

Investiţie de 100 milioane de euro

Dezvoltatorul imobiliar a anunţat anul trecut că fosta hală Ford de pe Calea Floreasca va fi restaurată şi urmează să devină un spaţiu multifuncţional intitulat „Proiectul One Floreasca City” care va cuprinde birouri, apartamente şi un spaţiu retail operat de Auchan.

Investiţia necesară dezvoltării întreg ansamblului este de 100 de milioane de euro. Lucrările urmau să înceapă în aprilie 2018 şi era aşteptat ca toate componentele proiectului: office, retail şi rezidenţial să fie livrate simultan, în 2020.

Dezvoltatorul plănuieşte să restaureze şi să modernizeze fosta hală Ford, transformându-se într-un spaţiu contemporan de retail operat de Auchan România, o clădire de birouri de clasă A – One Tower- şi trei blocuri cu apartamente exclusiviste – One Mircea Eliade. Întreg proiectul va fi construit pe un teren de 2,8 hectare din suprafaţa căruia 30% vor reprezenta spaţii verzi.

Pentru a respecta moştenirea proprietăţii, dezvoltatorul a anunţat că în cadrul amenajării vor fi expuse modele de epocă ale mărcii, unele chiar produse în perioada interbelică la Bucureşti.

„Dezvoltatorul a cedat municipalităţii o suprafaţă de teren de 1.000 de mp şi va aloca un buget de 1 milion de euro pentru investiţii în infrastructură: Calea Floreasca va fi lărgită de la 4 la 6 benzi, cu câte o bandă suplimentară pentru fiecare sens de mers (pe sectorul cuprins între Str Glynka şi Bvd. Mircea Eliade); o nouă soluţie de trafic şi semaforizare va fi implementată în intersecţia bvd. Mircea Eliade / Calea Floreasca / Str. Ceaikovsky prin adăugarea de benzi specializate pentru virare la stânga şi respeciv la dreapta; schimbarea echipamentelor de semaforizare cu unele noi, compatibile cu sistemul de management al traficului din municipiul Bucureşti (BTMS); noi alveole pentru staţiile de autobuz; modernizarea sistemului de iluminat public pe Calea Floreasca pe segmentul dintre bvd. Mircea Eliade şi str. Banu Antonache şi modernizare intersecţiei dintre str. Glynka şi Calea Floreasca. Totodată, investitorul şi-a asumat costuri mai mari prin construirea exclusivă a parcărilor în subteran, un total de 1.200 de locuri de parcare urmând să deservească întreaga dezvoltare One Floreasca City”, arată compania.

Istoria Halelor Ford

Monumentul istoric Halele Ford stă pe un teren care făcut parte în trecut din fostul parc al fabricii Automatica Bucureşti. Halele au fost construite în 1935 pentru fabrica de maşini Ford, după ce anterior Guvernul şi-a oferit disponibilitatea de a permite companiei să construiască la noi în ţară o linie de producţie.

Astfel, ca urmare a acestei invitaţii, în 1935, Ford a achiziţionat un teren în cartierul bucureştean Floreasca, unde a construit o uzina modernă, dotată cu prima linie de montaj operaţională din Europa de Est, şi peste 100 de muncitori, care putea ansambla anual 2.500 de automobile şi camioane, se arată pe site-ul Ford.

Cel de-al Doilea Război Mondial a afectat însă operaţiunile din România, iar în 1940 a devenit evidentă lipsa de lichidităţi pentru importul de vehicule şi piese de schimb din SUA. Astfel, în primul trimestru al anului 1940, Ford România a vândut toate automobilele pe care le avea în stoc, iar mai târziu a fost epuizat şi stocul de camioane.

În martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrica a început să execute exclusiv comenzi ale armatei române, care deţinea un parc considerabil de camioane Ford V8 4x4.

Odată intrată în sfera de influenţă a Germaniei, importurile României din SUA şi Marea Britanie au încetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii, aceasta era practic condusă de filiala din Koln. Astfel, fabrica din Floreasca onora cererile armatei germane şi române şi oferea unităţi mobile de reparaţii pe front.

În august 1944, Guvernul României clasifică fabrica Ford România ca fiind „utilaje şi construcţii abandonate de inamic” şi este inclusă sub control militar. Aceasta continuă să se ocupe cu repararea vehiculelor deţinute de armata română şi cea rusă, cu mari pierderi însă, datorită gratuităţii oferite armatei ruse ca despăgubiri de război.

Odată cu încetarea războiului, directorii filialei Ford din Marea Britanie au încercat să reia legăturile cu Ford România, dar instaurarea comunismului şi deprecierea monedei naţionale au dus la suspendarea activităţilor în septembrie 1946.

Între timp, profilul uzinei Ford din România fusese schimbat în aparatură de automatizări, aici funcţionând firma Automatica şi fiind construite noi hale.

Hala în care s-au ansamblat autoturisme Ford a supravieţuit până în zilele noastre. Propunerea Ford prevedea acordarea de asistenţă pe o perioadă de zece ani, timp în care trebuia refăcută industria românească de automobile, însă ea nu s-a materializat.

Cronologic, în fosta hală a uzinei Ford România îşi au sediul firmele Autoindependenţa (1948), ACRA (1951), Termotehnica (1959) şi Automatica, al cărei acţionar majoritar devine firma Euroform Milenium în 2000.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările