Fosta hală Ford din Floreasca va deveni ansamblu imobiliar. Cum arăta monumentul istoric în epoca de aur

Fosta hală Ford de pe Calea Floreasca va fi restaurată şi urmează să devină un spaţiu multifuncţional care va cuprinde birouri, apartamente şi un spaţiu retail operat de Auchan. Investiţia se ridică la 100 de milioane de euro.

Noua dezvoltare imobiliară va repune în circuitul public o zonă abandonată de 20 de ani, complexul urmând să fie unul deschis întregii comunităţi, cu circulaţie exclusiv pietonală. Proiectul One Floreasca City va avea trei componente integrate într-un ansamblu deschis. Fosta hală Ford va fi restaurată şi modernizată, transformându-se într-un spaţiu contemporan de retail operat de Auchan România, o clădire de birouri de clasă A – One Tower- şi trei blocuri cu apartamente exclusiviste – One Mircea Eliade. Întreg proiectul va fi construit pe un teren de 2,8 hectare din suprafaţa căruia 30% vor reprezenta spaţii verzi. În plus vor fi amenajate alei pietonale, zone de relaxare şi un loc de joacă pentru copii.

Proiect special pentru fosta hală

Investitorii sunt cu precădere preocupaţi de modul în care vor integra în proiect clădirea istorică, un punct de reper în cartierul Floreasca, dar şi în Bucureşti: fosta Hală Ford. Faţadele laterale şi luminatorul din zona centrală vor fi demontate, restaurate cu o echipă specializată în acest fel de lucrări şi remontate pe o nouă structură. Clădirea se va transforma într-un spaţiu contemporan de retail operat de Auchan România. Pentru a respecta moştenirea proprietăţii, în cadrul amenajării vor fi expuse modele de epocă ale mărcii, unele chiar produse în perioada interbelică la Bucureşti.

Investiţie de 100 de milioane de euro

Investiţia necesară dezvoltării întreg ansamblului este de 100 de milioane de euro. Licitaţia pentru incintă, groapă şi pereţi laterali aferentă componentelor de office şi rezidenţial este în curs de finalizare, lucrările urmând să înceapă în această lună. Toate componentele proiectului: office, retail şi rezidenţial vor fi livrate simultan, în 2020. 

„Dezvoltatorul a cedat municipalităţii o suprafaţă de teren de 1.000 de mp şi va aloca un buget de 1 milion de Euro pentru investiţii în infrastructură: Calea Floreasca va fi lărgită de la 4 la 6 benzi, cu câte o bandă suplimentară pentru fiecare sens de mers (pe sectorul cuprins între Str Glynka şi Bvd. Mircea Eliade); o nouă soluţie de trafic şi semaforizare va fi implementată în intersecţia bvd. Mircea Eliade / Calea Floreasca / Str. Ceaikovsky prin adăugarea de benzi specializate pentru virare la stânga şi respeciv la dreapta; schimbarea echipamentelor de semaforizare cu unele noi, compatibile cu sistemul de management al traficului din municipiul Bucureşti (BTMS); noi alveole pentru staţiile de autobuz; modernizarea sistemului de iluminat public pe Calea Floreasca pe segmentul dintre bvd. Mircea Eliade şi str. Banu Antonache şi modernizare intersecţiei dintre str. Glynka şi Calea Floreasca. Totodată, investitorul şi-a asumat costuri mai mari prin construirea exclusivă a parcărilor în subteran, un total de 1.200 de locuri de parcare urmând să deservească întreaga dezvoltare One Floreasca City”, arată compania.

Istoria Halelor Ford

Monumentul istoric Halele Ford stă pe un teren care făcut parte în trecut din fostul parc al fabricii Automatica Bucureşti. Halele au fost construite în 1935 pentru fabrica de maşini Ford, după ce anterior Guvernul şi-a oferit disponibilitatea de a permite companiei să construiască la noi în ţară o linie de producţie.

Astfel, ca urmare a acestei invitaţii, în 1935, Ford a achiziţionat un teren în cartierul bucureştean Floreasca, unde a construit o uzina modernă, dotată cu prima linie de montaj operaţională din Europa de Est, şi peste 100 de muncitori, care putea ansambla anual 2.500 de automobile şi camioane, se arată pe site-ul Ford.

Cel de-al Doilea Război Mondial a afectat însă operaţiunile din România, iar în 1940 a devenit evidentă lipsa de lichidităţi pentru importul de vehicule şi piese de schimb din SUA. Astfel, în primul trimestru al anului 1940, Ford România a vândut toate automobilele pe care le avea în stoc, iar mai târziu a fost epuizat şi stocul de camioane.

În martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrica a început să execute exclusiv comenzi ale armatei române, care deţinea un parc considerabil de camioane Ford V8 4x4.

Odată intrată în sfera de influenţă a Germaniei, importurile României din SUA şi Marea Britanie au încetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii, aceasta era practic condusă de filiala din Koln. Astfel, fabrica din Floreasca onora cererile armatei germane şi române şi oferea unităţi mobile de reparaţii pe front.

În august 1944, Guvernul României clasifică fabrica Ford România ca fiind „utilaje şi construcţii abandonate de inamic” şi este inclusă sub control militar. Aceasta continuă să se ocupe cu repararea vehiculelor deţinute de armata română şi cea rusă, cu mari pierderi însă, datorită gratuităţii oferite armatei ruse ca despăgubiri de război.

Odată cu încetarea războiului, directorii filialei Ford din Marea Britanie au încercat să reia legăturile cu Ford România, dar instaurarea comunismului şi deprecierea monedei naţionale au dus la suspendarea activităţilor în septembrie 1946.

Între timp, profilul uzinei Ford din România fusese schimbat în aparatură de automatizări, aici funcţionând firma Automatica şi fiind construite noi hale.

Hala în care s-au ansamblat autoturisme Ford a supravieţuit până în zilele noastre. Propunerea Ford prevedea acordarea de asistenţă pe o perioadă de zece ani, timp în care trebuia refăcută industria românească de automobile, însă ea nu s-a materializat.

Cronologic, în fosta hală a uzinei Ford România îşi au sediul firmele Autoindependenţa (1948), ACRA (1951), Termotehnica (1959) şi Automatica, al cărei acţionar majoritar devine firma Euroform Milenium în 2000.