FOTOGALERIE În Petroşani, pârtia aprinde vise imobiliare

Ultimii 20 de ani au lăsat în urmă un oraş plin de şomeri şi un singur bloc nou. În zona centrală cel puţin trei schelete de clădiri povestesc istoria evoluţiei imobiliare a oraşului. Cândva, cineva a vrut.  Din dorinţe s-au născut însă doar mormane de cărămizi.

CLICK AICI pentru Fotogalerie - Istoria Petroşaniului în imagini

Petroşaniul e un oraş frumos, făcut pe fugă. Unele clădiri amintesc de vârfurile arhitecturii regimului comunist. Altele amintesc de vârful lipsei de imaginaţie al aceleiaşi perioade. Dacă vreţi mai multe date despre activitatea imobiliară din oraş, mergeţi în zona Spitalului. În mijloc e un complex tip restaurant construit în jurul unui lac. Lux pentru cei care nu au fost izbiţi de valurile dure abătute peste industria minieră.

citiţi şi: Topul celor mai ieftine apartamente din Galaţi

După spital, pe partea stângă e singurul bloc nou din oraş. Localnicii se îndoiesc că aici s-ar fi vândut ceva vreodată. Cert e că s-a construit. Pe o fundaţie turnată de fostul regim. Firma care a construit este Simar, deţinută de omul de afaceri Alin Şimota. Mai la stânga mai sunt câteva vile frumoase dezvoltate în interes particular.

Mai grăitor despre imobiliarul local decât blocul singuratic şi scump e un alt imobil din intersecţie. Aici fostul regim dezvoltase trei blocuri turn. Pe unul dintre ele nu a mai apucat să-l finalizeze. Şi nici nu a mai apucat nimeni să facă asta în ultimii 20 de ani. „La fiecare campanie locală li se promitea localnicilor că vor avea lift şi finisaje. De-abia acum se pare că au făcut un pas mai serios în această direcţie", povesteşte Sorina Mateevici, directoarea agenţiei imobiliare Macarena.

Tot în zona centrală mai pot fi întâlnite cel puţin alte trei schelete de clădiri, începute tot înainte de 1989. Unele mai au zidite câteva rânduri de ziduri din BCA sau cărămidă. Acum nimeni nu mai ştie de cine aparţin. Nimeni nu mai e interesat să le finalizeze. Poate se va afla la următoarea campanie electorală.

Blocurile portocalii

Prin Petroşani se fac şi cumpărături imobiliare. „Mai avem aici şi avocaţi, doctori, profesori", precizează Mateevici. Aceştia vor mai mult. Cumpără şi caută în special zonele mai liniştite. Cartierul Dimitrov este unul construit de ruşi în jurul anilor 1955. Cuprinde blocuri portocalii, câte patru, dispuse în careu.

Alături, alte blocuri joase din cărămidă. Este o zonă la mare căutare printre localnici. Majoritatea oamenilor din oraş nu stau însă atât de bine cu banii încât să se mai gândească să se şi mute.

„Mulţi au fost aduşi aici la mine, în ultima parte a fostului regim. Au fost trimişi aici ca măsură disciplinară. Supărai regimul, te trimiteau la mine", povesteşte Dumitru Puşcaşu, istoric, angajat al Muzeului Mineritului din oraş. Au dus-o bine un timp. Până s-a spus: fără mine. Au primit atunci sume compensatorii.

„Crescuseră într-un ritm nebun vânzările în oraş la tot felul de produse. Nimeni nu se întreba ce se va întâmpla după", adaugă Puşcaşu. Foarte mulţi au rămas mineri şi atât. Mineri fără mâncare. Pentru că a lipsit ceva. Acum toţi realizează ce. Aşa-numita reconversie profesională. Nimănui nu i-a păsat de ea.

Pârtia e de hârtie

La Primărie ne primeşte Marian Popescu, director executiv al departamentului Tehnic. E calm, vesel, gata să-şi descrie lada plină de comori. „Nu mai putem merge pe minerit", declară acesta cu emfază.

Oamenii au aşteptat mult timp o soluţie. Acum aceasta a apărut, cel puţin la nivel de idee. „Am făcut proiectul", afirmă Popescu triumfător ca un Napoleon pierdut în timp. În coasta oraşului ar urma, potrivit acestuia ca în următorii patru ani să troneze ditamai staţiunea turistică. „Va fi cea mai modernă din Sud-Estul Europei. Mai mare decât cea din Bansko, Bulgaria", spune directorul de la Primărie. Până la a face lucrurile cele mai mari autorităţile se luptă cu cele mai mici.

De 20 de ani locatarii unui bloc turn din oraş aşteaptă ca imobilul să fie finisat şi dotat cu un lift

„Licitaţia va fi reluată", spune sigur pe el Popescu, înşirând o listă de piedici mici, dar destul de dese, de ordin administrativ.

Mai e nevoie de investiţii de cel puţin 80 de milioane de euro din partea Primăriei pentru ca lista cu facilităţi turistice să devină realitate. Pe hârtie, arată bine. Telegondolă, 17 pârtii, două cabane, o suprafaţă artificială de schi.

„Am gândit proiectul în aşa fel încât să contribuie la dezvoltarea oraşului. Intrarea se va face de aici, va fi un sistem de tiketing. Plăteşti jos, mergi, te distrezi sus cât vrei, iar apoi vii şi petreci timp în oraş, în noile hoteluri care vor fi construite, în discoteci, săli de spa şi fitness. Vom ajunge de la 700 de locuri de cazare la 3.000", enumeră visător angajatul Primăriei. Unde ar trebui să fie zona de îmbarcare pentru telegondolă s-a ajuns însă deja la parter cu construcţia unui hotel.

În plus, Primăria promite că se va implica în mai multe proiecte de infrastructură. Centrul Civic şi trei artere vor fi reabilitate.

Fără pariuri pe vorbe

Popescu vorbeşte deja despre o creştere a interesului pentru terenuri în zona viitoarei staţiuni turistice. Sorina Mateevici spune că pe acest segment au existat tranzacţii doar dacă s-au oferit preţuri foarte bune. „Terenuri s-au mai vândut, dar doar la 20 de euro pe metru pătrat", explică ea.

Stând de vorbă cu directoarea agenţiei Macarena ai mai degrabă senzaţia că în faţă ai un profesor nostalgic decât un agent imobiliar. Caută să fie cât mai realistă. A auzit şi ea de investitori cărora le-ar surâde ideea unor proiecte la Petroşani. Unii au cumpărat deja teren. Sunt hotărâţi să nu pună însă nici o cărămidă până nu vor vedea că hârtiile de la Primărie au şanse reale de a se transforma în orice altceva decât simplă maculatură.

La fiecare tranzacţie, oraşul se înnoieşte

Cei care cumpără în Petroşani apartamente sau case sunt persoane venite din alte oraşe. „Vânzătorii sunt localnici care vor să părăsească oraşul. Mai e categoria celor care au cumpărat în urmă cu nouă-zece ani imobile ca investiţie, au plecat la lucru în străinatate şi acum ies cu locuinţele în piaţă", descrie Mateevici.

Pe lângă cei veniţi din alte oraşe, printre cumpărători se mai numără cei care au părăsit oraşul în urmă cu mai mult timp, iar acum revin aici, cei care au diverse economii în oraş.

Apartamentele sunt ieftine comparativ cu alte oraşe din ţară, de la 10.000 de euro pentru o garsonieră până la maximum 70.000 de euro pentru imobile de patru camere, cu toate dotările. Într-un an s-au ieftinit cu 20%. Au scăpat mai uşor pe fondul unui număr redus de tranzacţii şi a existenţei unor preţuri oricum mici, raportate la puterea de cumpărare a localnicilor.

În 2009 au fost şi cinci tranzacţii prin „Prima Casă". Au fost vizate apartamentele cu două camere cu preţuri între 30.000 şi 35.000 de euro. Cumpărtorii au fost tineri căsătoriţi cu vârste în jur de 30 de ani.

Povestea cartierului tău

Dezvoltarea oraşului a avut la bază considerente practice, dorindu-se să se asigure spaţii de locuit angajaţilor din mină pentru a evita drumurile greoaie spre case. În primă fază au fost construite colonii de lemn, apoi, în timp au fost dezvoltate locuinţe din cărămidă.

Potrivit datelor de la Muzeul Mineritului, Consiliul de Administraţie al Societăţii Petroşani a aprobat, în anul 1921, suma de 7,5 milioane lei pentru locuinţe, iar trei ani mai târziu din suma de investiţii aprobată, respectiv 86 milioane lei, 46 de milioane lei era alocată construirii de noi clădiri. Într-un raport din anul 1923 al acestei societăţi este menţionat faptul că într-o perioadă de trei ani au fost construite 1.000 de case şi că societatea deţinea în Valea Jiului un număr de 4.100 de case a căror valoare era estimată le 533 milioane lei.

În casele societăţilor, pe lângă personalul propriu, mai locuiau şi învăţătorii, preoţii sau funcţionari de stat.

Tipuri de locuinţe: apartamente vechi de una până la patru camere, case.
Centre comerciale: Billa, Penny, Carrefour Express
Transport: Maxi-taxi-urile asigură transportul pentru toată Valea Jiului.
Unităţi de învăţământ: trei grădiniţe, opt şcoli, trei licee, Universitatea din Petroşani
Clinici şi spitale: Spitalul Municipal, Spitalul de Urgenţă, patru farmacii, cabinete medicale.
Parcuri: Parcul Carol Schreter
Grad de poluare: Activitatea minieră a dus la un grad ridicat de poluare în oraş