Greedflation sau inflația bazată pe lăcomie: Europa cântărește costurile înainte de alegeri
0Cuvântul inflație este pe buzele tuturor de câțiva ani, cetățenilor fiindu-le din ce în ce mai greu să suporte scumpirile accelerate, indiferent de motivul care le-a provocat.
Pe hârtie, criza inflației din Europa se atenuează. Ratele au scăzut de la maximele de două cifre din 2022, iar Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a declarat în mai că inflația „scade mai repede decât se prevedea inițial, iar încrederea sectorului privat se îmbunătățește”, scrie EuObserver.
Cu toate acestea, pentru publicul european, impactul inflației rămâne foarte real. "Obișnuiam să cumpăr feta cu 7-8 € kilogramul, acum este 14 €. Desigur, nu o cumpăr la prețul ăsta, vânez oferte speciale și merg în mai multe supermarketuri în fiecare săptămână", spune Maria, 63 de ani, care lucrează ca femeie de serviciu în Atena. Ea spune că mulți greci și-au schimbat obiceiurile de cumpărături din cauza inflației mari și că acum trebuie să alerge prin oraș în căutarea unor chilipiruri.
De cealaltă parte a Europei, Frédéric, care locuiește lângă Paris, este și el lovit de prețurile mari. „Este destul de simplu, facturile mele la gaz și electricitate au crescut clar cu 35 la sută”. Contabilul francez a început să-și țină evidența cheltuielilor într-o foaie de calcul pentru a vedea unde se duc banii și vede că alimentele și utilitățile au sărit cel mai mult.
Situația din mijlocul continentului este și mai gravă. "Oamenii cumpără mult mai puțin și totuși plătesc mai mult. Mulți oameni sunt nervoși și încordați când trebuie să plătească, unii chiar înjură", a spus Réka, casierul unui supermarket din Budapesta. Nu e de mirare că Ungaria are cea mai mare inflație alimentară din Europa, prețurile aproape dublându-se din 2020.
Inflația anuală în UE a atins un nivel record de 11,5% în octombrie 2022 (Banca Centrală Europeană stabilește un obiectiv de două procente). Prețurile în spirală au fost declanșate de consecințele pandemiei de Covid, de impactul destabilizator al invaziei Rusiei în Ucraina și de elaborarea defectuoasă a politicilor naționale. Mai mult decât atât, multe prețuri au crescut și mai mult din cauza tacticilor corporative de „lăcomie” necontrolate.
Nu este deloc surprinzător faptul că sărăcia și criza costului vieții sunt priorități pentru alegătorii la alegerile europene din iunie, potrivit unui sondaj Eurobarometru . Milioane de oameni rămân cuprinsi de îngrijorările legate de locuințe, locuri de muncă și cheltuielile zilnice, iar partidele de extremă dreapta se numără printre cei care vizează astfel de temeri în campania electorală.
Jordan Bardella, candidat pentru Raliul Național de extremă-dreapta [Rassemblement National] al Franței, a declarat că puterea de cumpărare este „una dintre marile suferințe netratate” ale cetățenilor. „Inflația este un zid în fața căruia milioane de francezi... nu mai pot face față.”
După invazia rusă, inflația a fost alimentată în principal de creșterea costurilor energiei, dar până la începutul anului 2023 Europa s-a adaptat la noua sa aprovizionare cu energie. Prețurile alimentelor deveniseră principala cauză a inflației.
Și acum am ajuns la punctul în care creșterea costului serviciilor este cauza principală. După cum spune András, un coafor din Budapesta: „Proprietarul a crescut chiria salonului la începutul anului cu cifra oficială a inflației, așa că de aceea cresc prețul”.
Deloc surprinzător, țările mai dependente de gazul rusesc au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la energie din ultimii ani. În același timp, salariile nu au crescut la un ritm similar.
Doar Belgia (2,9 la sută) – unde salariile sunt pe deplin indexate în funcție de inflație – și Țările de Jos (0,4 la sută) au înregistrat o creștere a salariilor reale pe oră între primele trimestre din 2022 și 2023. Scăderea salariilor reale a variat de la 0,8 la sută în Luxemburg la 15,6 la sută. În Ungaria.
Există multe motive pentru aceasta. Una semnificativă este lipsa de acoperire a lucrătorilor prin contractele colective, potrivit lui Nicolas Schmit, comisarul UE pentru locuri de muncă și drepturi sociale. O directivă europeană recent adoptată stabilește un obiectiv neobligatoriu de acoperire de 80%.
Schmit, care candidează la președinția Comisiei UE în iunie în calitate de candidat principal pentru Socialiști și Democrați (S&D) , consideră că indexarea salariilor, ca în Belgia și Luxemburg, ar putea fi o soluție, dar are limitele ei.
În ianuarie 2023, Spania a redus TVA-ul pentru alimentele de bază de la patru procente la zero, în încercarea de a aborda criza inflaționistă. Aceasta a fost o mișcare pe care au încercat să o facă mai multe guverne, inclusiv cel polonez, italian și portughez.
O altă măsură comună de combatere a inflației alimentare a fost introducerea unor plafoane de preț, de care Ungaria a profitat. Nu cu mult succes, pentru că supermarketurile și-au recuperat profiturile pierdute pe produse artificial la prețuri mici prin adaosuri la alte produse.
Guvernul grec a găsit o a treia cale. În ceea ce privește prețurile supermarketurilor, una dintre cele mai de succes măsuri împotriva inflației a fost interzicerea de trei luni a promovării vânzărilor de bunuri care au avut recent o creștere a prețurilor. Companiile au renunțat la creșterea prețurilor de teamă că ar pierde cota de piață.
Odată cu scăderea sub control a prețurilor la gaze și petrol, aproape toate guvernele au reglementat și prețurile combustibililor: uneori cu plafoane de preț (din nou Ungaria), alteori cu reduceri (Germania, Spania) și alteori cu reduceri de TVA (Italia, Polonia).
În timp ce menținerea sub control a prețurilor la combustibili a ajutat atât gospodăriile, cât și companiile, subvenționarea prețurilor la energie a afectat în esență doar gospodăriile, cu prețuri complete în vigoare peste un anumit consum. Pentru întreprinderile și antreprenorii care au nevoie de cantități mari de energie, aceasta a fost cea mai mare problemă și a alimentat inflația. Pe de altă parte, a lăsat cei mai mulți bani în buzunarele oamenilor, dar într-adevăr a costat foarte mult guvernele.
Cei cu venituri mici sunt cei mai loviți
Inflația îi lovește întotdeauna pe cei mai săraci cel mai puternic. Portugalia și Italia au oferit subvenții unice pentru a-i ajuta pe cei mai puțin înstăriți, dar sunt în minoritate.
Realitatea sumbră este ilustrată de cât de mulți oameni sunt acum în imposibilitatea de a-și încălzi casele. Din 2021, imaginea sa înrăutățit dramatic în cea mai mare parte a Europei. În Spania și Grecia, unul din cinci persoane nu își poate satisface nevoile de bază de utilități.
„Cealaltă problemă pe care o aveți în Grecia și în Uniunea Europeană este că inflația este mai mare pentru cei care au venituri mai mici”, spune europarlamentarul grec Georgios Kyrtsos. „Pentru că își cheltuiesc toți banii pe locuințe, energie și mâncare”.
Profituri record, bazate pe lăcomie
Dar ultimii doi ani nu au fost răi pentru toată lumea. Multe corporații și acționarii lor au prosperat. Cele mai importante companii din Franța, cuprinzând indicele CAC 40, au sărbătorit un an record în 2023, cu profituri combinate de 153,6 miliarde EUR.
Potrivit Confederației Europene a Sindicatelor (CES), cota de profit a crescut în UE cu patru procente de la începutul pandemiei de Covid. Plățile de dividende către acționari au crescut de până la 13 ori mai repede decât salariile.
Acest lucru poate fi explicat parțial printr-un punct orb în măsurile desfășurate pentru combaterea inflației, și anume lupta împotriva „lăcomiei”, în care companiile exploatează inflația (greedflation - inflația bazată pe lăcomie) pentru a justifica creșteri exorbitante ale prețurilor, acordând prioritate profitului față de bunăstarea consumatorilor. Poate apărea atunci când companiile anticipează creșterea costurilor de producție și astfel cresc artificial prețurile de consum. Sau când prețurile cu amănuntul mai mari rămân în vigoare chiar dacă costurile de producție scad din nou.
Agricultura, construcțiile și serviciile - creșteri nejustificate de prețuri
Deja în iunie anul trecut, președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a tras un semnal de alarmă. Ea a subliniat modul în care anumite sectoare au capitalizat dezechilibrele dintre cerere și ofertă și inflația volatilă pentru a crește profiturile. Ea a subliniat agricultura, construcțiile și industriile de servicii pentru potențiale creșteri nejustificate ale prețurilor, îndemnând autoritățile de concurență să examineze cu atenție practicile.
În zona euro, inflația recentă provine în mare parte din profituri și prețuri de import mai mari. Profiturile au contribuit la 45% din creșterea prețurilor de la începutul anului 2022, potrivit unui briefing din iunie trecut al Fondului Monetar Internațional . „Afacerile europene au fost până acum protejate mai mult decât lucrătorii de șocul negativ al costurilor”, au evaluat autorii.
Greedflation, inflația bazată pe lăcomie, mai puternică decât cea indusă de salarii
Lăcomia este mult mai puternică decât inflația indusă de salarii, spune economistul francez Jézabel Couppey-Soubeyran, pentru care acest fenomen se datorează și concentrării pieței, care este o tendință de bază, în special în sectorul energetic, alimentar, precum și în sectoarele bancare. „Ceea ce am văzut în ultimii ani este că companiile, în special din sectorul retail, transmit creșterile de preț în prețurile lor de vânzare. Este această problemă pe care trebuie să o luăm în considerare și să încercăm să o limităm. Statele membre nu s-au confruntat cu adevărat. problema."
Președintele francez Emmanuel Macron a atacat anul trecut „cinismul” celor „care realizează venituri atât de excepționale încât ajung să folosească acești bani pentru a-și răscumpăra propriile acțiuni”. El a promis că va implementa o taxă pentru ca „lucrătorii să poată beneficia” de randamentele exagerate.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a denunţat , de asemenea , „lăcomia”, spunând companiilor că Grecia „nu este o republică bananieră”.
Dar rareori au urmat acțiuni concrete , iar mecanismele de monitorizare sunt încă inadecvate.
Analiza a constatat că nu au fost luate măsuri clare pentru a reduce fenomenul, cu excepția sectorului energetic.
În 2022, UE a adoptat un regulament de urgență pentru a aborda prețurile ridicate la energie , stabilind o contribuție temporară obligatorie de solidaritate pentru surplusul întreprinderilor din combustibili fosili. Dar acest lucru s-a încheiat în decembrie 2023.
Contribuția profitului la inflație „dispăruse puțin”, a deplâns președintele BCE în fața parlamentarilor europeni. Motivul, a spus ea, este simplu: „Nu avem date atât de multe și la fel de bune despre profit precum avem despre salarii”.
Nu există o acceptare comună între actorii politici că lăcomia a avut un impact puternic pe toată lumea, spune Ester Lynch, secretarul general al CES.
„Cred că persuasiunea politică și pe cine ascultă guvernele ar putea explica această lipsă a apetitului guvernamental de a acționa împotriva profiturilor în exces”, spune ea. "Nu a existat aceeași acceptare că, prin creșterea prețurilor, creșterile de profit au afectat pe toată lumea. Din partea muncitorilor, am fost neclintiți și am insistat, dar nu a existat același sentiment de urgență din partea guvernelor".
Inflația scade mai rapid
La rândul său, Schmit avertizează împotriva simplificării excesive a problemei. Dar el crede că corporațiile ar trebui să-și plătească partea echitabilă și să plătească taxe pe super profituri pentru a investi în industriile de tranziție verde și de apărare: „Vorbim de mii de miliarde de euro dacă luăm cifrele pentru următorii 10 ani”.
În prezent, există o perspectivă pozitivă : inflația a scăzut la aproximativ două procente de la nivelul maxim din 2022, în mare parte din cauza scăderii prețurilor la energie și alimente.
„Impactul condițiilor monetare mai înăsprite continuă... dar activitatea globală se dovedește relativ rezistentă, inflația scade mai repede decât era prevăzut inițial și încrederea sectorului privat se îmbunătățește”, a evaluat un raport OCDE publicat în mai . Cu toate acestea, profiturile trebuie să scadă în continuare dacă inflația va rămâne în jurul țintei de două procente, a declarat Banca Centrală Europeană într-o analiză din aprilie .
Dar va veni o altă furtună. Economistul Jézabel Couppey-Soubeyran sugerează că, deși inflația pare să se stabilizeze, este prematur să se declare terminată. „Dacă nu luptăm împotriva părții structurale, și anume împotriva schimbărilor climatice și a eliminării treptate a combustibililor fosili, vom rămâne expuși la volatilitatea prețurilor”, spune ea.
Parlamentul European a votat în decembrie dacă să susțină o taxă de solidaritate temporară de criză pentru „profiturile necuvenite și excesive”.
Rezoluția a eșuat la scară — 282 de voturi pentru și 300 împotrivă. Opoziția a venit în cea mai mare parte din partea conservatorilor și a extremei-dreapta - aceleași partide au înclinat pentru câștiguri majore la alegerile din iunie.
Se încarcă comentariile...
