Expert în economie: „O intervenție a Chinei în Taiwan va genera un șoc mult mai puternic decât războiul din Ucraina”
0Prorector al Universității „Constantin Brâncoveanu” din Pitești și expert în economie, profesorul Sebastian Ene a acordat un interviu pentru „Adevărul”.
Economistul Sebastian Ene a vorbit pe parcursul interviului despre riscurile unei intervenții a Chinei în Taiwan și despre cum ar putea recesiunea economică în contextul permacrizei să crească importanța economică a Europei de Est cumva în disonanță cu Europa de Vest.
Prorector al Universității „Constantin Brâncoveanu” din Pitești, unde predă din 2001, Sebastian Ene (46 de ani) a obținut titlul de doctor în economie „cum laude” la doar 29 de ani, la Academia de Științe Economice București, iar în perioada 2011-2013 a fost cercetător post- doctorand al Academiei Române în proiectul SPODE – Cercetători de elită în domeniul economic. Sebastian Ene a lucrat și în cadrul unui proiect de cercetare ce vizează analiza decalajelor dintre regiunile Europa Centrală şi de Sud Est şi Europa de Vest.
Războiul din Ucraina a dus și la o creștere a inflației, precum și la o creștere a prețurilor carburanților în numeroase țări, inclusiv Romania. Se poate și mai rău de atât în perioada următoare?
Dacă se poate și mai rău? Cu siguranță, da! Conflictul din Ucraina este departe de a se încheia. Ruperea liniei frontului în Ucraina, creșterea amenințării nucleare sunt factori ce pot conduce la agravarea situației economice mondiale. Totodată trebuie să ne îndreptăm privirea, pentru că tot vorbim de un conflict militar, și spre China. O intervenție a acesteia în Taiwan va genera un șoc mult mai puternic decât războiul din Ucraina. Va conduce la extinderea conflictului prin implicarea celor două superputeri economice și militare (SUA și China). Trebuie să fim atenți la ce se întâmplă cu China în plan internațional în această perioadă, ce carte joacă!
”Europa Centrală și de Est va juca un rol major în dezvoltarea europeană”
Ar putea contextul geopolitic și economic actual să crească importanța Europei de Est în disonanță cu Europa de Vest?
În general, Europa Centrală și de Est este mai atrăgătoare pentru investiții decât Europa de Vest, deci implicit putem vorbi și de creștere economică. Europa Centrală și de Est mai are de recuperat din decalajele față de Vest, de la ce înseamnă infrastructura publică până la investițiile private. Totodată, trebuie să recunoaștem că Europa de Vest încă nu și-a găsit cadența, este în căutarea unui nou model economic. Pe termen scurt, dar mai ales mediu și lung, Europa Centrală și de Est va juca un rol major în dezvoltarea europeană. Nu trebuie însă să subestimăm potențialul Vestului, capacitatea acestuia de regenerare, capacitatea creatoare și de know how. Creșterea câștigurilor salariale din Europa Centrală și de Est, posibilitățile de business și de dezvoltare antreprenorială s-ar putea să conducă la repatrierea esticilor, la întoarcerea acestora acasă. În aceste condiții, Vestul va fi și mai mult pus în dificultate. Cred în perspectivele Europei Centrale și de Est. Cred în perspectiva României, deși factorul politic nu o sprijină îndeajuns cu reforme structurale, care să permită un ritm și mai accelerat de dezvoltare economico-socială.
Ce estimări aveți privind evoluția ratei inflației?
Anul 2022 a fost caracterizat și printr-o creștere galopantă a inflației în Europa și nu numai. Cifrele sunt alarmante: Romania - peste 16%, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia cu rate de peste 20%, Polonia – 17%, Italia, Belgia, Germania, Olanda, Portugalia, Marea Britanie cu rate ale inflației situate în jur de 10%. Fără îndoială că războiul din Ucraina a contribuit la atingerea acestor rate galopante. În momentul de față constatăm o scădere a prețului carburanților și a gazelor naturale. Prețurile în cazul gazelor naturale au scazut sub 50 euro/Mwh la mijlocul lunii februarie, față de maximul de anul trecut de 350 de euro. De asemenea, prețul barilului a scazut destul de mult (în prezent gravitează în jurul valorii de 75 dolari/ baril). Însă aceste scăderi nu sunt concludente pentru evoluțiile viitoare ale ratei inflației. Ne-am putea aștepta la o scădere iminentă și semnificativă a ratei inflației, dar lucrurile nu stau chiar așa. Mecanismele economico –financiare au nevoie de timp de răspuns.
Cât de mare este interdependența la ora actuală între recesiune și razboiul din Ucraina și cum poate influența economic acest cumul de factori Romania pe termen scurt și mediu?
Atât Ucraina, dar mai ales Rusia, sunt printre cei mai mari jucători pe piața resurselor. În consecință, vor influența aceste piețe, iar rezultatul va fi cuantificat in produsul final. Ecuația este simplă: materii prime mai scumpe, produse finite mai scumpe. Prețul barilului de petrol a depașit anul trecut 120 de dolari, după ce în pandemie (jumătatea anului 2020) a fost la un minim situat sub 20 de dolari. Legat de prețul gazelor naturale, de la aproape 10 euro/Mwh în iulie –august 2020, acesta a crescut la aproape 350 euro/MWh în august 2022. Prețul energiei electrice a crescut de asemenea de la aproximativ 30 euro/Mwh la mijlocul anului 2020 la peste 500 euro Mwh în august 2022. În acest context, trebuie să înțelegem creșterile generalizate de prețuri de anul trecut, inflații record în Europa și nu numai. Ca parte a acestui mecanism, România nu putea să fie ferită de creșterea generalizată a prețurilor, de scăderea puterii de cumpărare și de o afectare destul de gravă a nivelului de trai. Cu toate acestea, raportându-ne la PIB constatăm că acesta nu a scăzut, a crescut cu peste patru puncte procentuale. Aceeași tendință se manifestă și pentru anul 2023, cand se așteaptă o creștere de peste două puncte procentuale. Această creștere trebuie privită în situația în care contextul internațional nu se degradează și mai mult. O escaladare a conflictului va conduce fără doar și poate la o situație cu mult mai neplăcută decât în prezent. Pe plan intern, România a gestionat relativ bine situația economică. Dacă măsurile luate de guvern vor fi unele neprofesioniste și doar populiste, situația economică se poate degrada și mai mult.
Directorul FMI a avertizat că războiul din Ucraina rămane un ,,risc extraordinar” la adresa încrederii în economie. Cum percepeți acest risc la adresa încrederii in economie în Europa de Est?
Am trecut prin criza generată de pandemie, a urmat o explozie a creșterii prețurilor resurselor energetice (în anumite situații creșterile fiind speculative), inflații record și bineînțeles cel mai crunt război din Europa după 1945. În acest context factorii de risc sunt generalizați, la cote foarte ridicate. Cu toate acestea, Europa a reușit sa treacă peste iarna 2022- 2023 destul de bine în condițiile date. Economiile au rezistat în funcție de puterea și specificul lor mai bine sau mai puțin bine acestor șocuri. Țările Europei de Est sunt supuse unor presiuni economice mari. Din punctul meu de vedere, Romania a gestionat mult mai bine această criză decât Ungaria. Măsurile adoptate nu au fost atât de brutale din punct de vedere al mecanismelor economico-financiare. Ne aflăm într-o poziție mult mai bună. Însă suntem departe de ceea ce am fi putut fi. Reformele structurale nu se produc în ritmul în care ar trebui să se producă, cheltuielile publice cresc într-un ritm amețitor, investițiile publice încă nu sunt la nivelul așteptat, iar aparatul de stat este supradimensionat. Nu mai vorbim de ce înseamnă absorbția fondurilor europene, indiferent de proveniența lor. Gradul și ritmul de îndatorare este și el la niște cote ridicate, prea ridicate pentru aceste vremuri. Dacă războiul nu escaladează, nu se extinde, dacă oamenii politici nu vor lua măsuri contrare principiilor economice, ne putem aștepta la o oarecare acalmie economico-socială, astfel încât finalul anului 2023 să reprezinte un punct de reîntoarcere spre o creștere economică generală în parametrii sustenabili. Însă lucrul cel mai important este acela ca în Ucraina să se instaureze pacea.
Se încarcă comentariile...
