Economist: Angajații primesc acum o porție mai mică din profiturile pe care le face firma. Care este motivul

Bogații lumii devin de la an la an mai bogați, iar prăpastia între venituri se mărește. Creșterea inegalității și cum putem reduce această tendință globală au fost subiectele despre care „Adevărul” a vorbit cu economista Corina Boar, cadru didactic la Universitatea din New York.

Corina Boar este cadru didactic la Universitatea din New York. FOTO: Remus Florescu

Circa 100 de economiști din întreaga lume s-au întâlnit zilele trecute la ERMAS (Conferinta Stiintifică Anuală a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate) - Editia a 10-a, găzduită de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș-Bolyai.

Unul dintre invitații principali ai ediției de anul acesta, Corina Boar, cadru didactic la Departamentul de Economie de la Universitatea din New York, bursier de cercetare la Biroul Național de Cercetare Economică din SUA și cercetător la The Centre for Economic Policy Research (CEPR), a vorbit cu „Adevărul” despre tendințele de creștere a inegalității de venituri și avere, salariul minim european, metodele cele mai eficiente de a reduce această tendință.

O tendință care se observă în ultimii ani peste tot în lume este creșterea inegalității în ceea ce privește veniturile și averea populației (diferența între cei mai săraci și cei mai bogați membri ai societății).

Boar a explicat care sunt factorii care determină acest fenomen și care sunt cele mai eficiente metode pentru a-l reduce.

Bogații devin mai bogați

„Ce am prezentat eu a fost bazat pe niște articole pe care la care le-am lucrat cu Virgiliu Midrigan, un alt economist care vine regulat la ERMAS. Noi am scris mai multe articole motivate de fapt de faptul că în America, dar și în alte țări în lume, s-a înregistrat o creștere a inegalității de venit, de avere ș.a.m.d. Am făcut multă cercetare care s-a concentrat pe a înțelege de ce a crescut inegalitatea de venit-avere ș.a.m.d.”

Inegalitatea de venituri/avere reprezintă distribuția inegală a veniturilor/averii între indivizi sau grupuri într-o economie. Acest fenomen reflectă diferențele semnificative în ceea ce privește câștigurile și resursele financiare între diferite segmente ale populației.

„În ultimii ani, și în mediu politic, dar și în mediul academic, tot mai multă lume a început să vorbească despre modalități de a reduce inegalitatea. Să creștem taxele? Să-i taxăm pe cei bogați la rate mai mari? să introducem o taxă anuală aplicată averilor nete mari în America? Au mai fost și propuneri un pic mai exotice, așa, în sensul că ei vreau să intervină politic pentru a reduce mărimea companiilor mari. În companiile mari, de exemplu, precum Amazon, nu toată lumea are acțiuni. Jeff Bezos, care-i șeful cel mare la Amazon, ia toate profiturile înapoi și asta contribuie la creșterea inegalității”, a explicat economista.

Ea a susținut că deși s-a scris mult pe ceste teme, nu s-a investigat foarte mult care ar fi efectele unor intervenții de acest fel.

„Statele Unite sunt cel mai sus, dar Danemarca nu e departe și România e tot pe acolo”

„Astfel, eu și Virgiliu Midrigan ne-am ocupat să înțelegem un pic mai bine cum funcționează chestiile astea. La Cluj am prezentat niște trenduri de inegalitate, și ca să dau ceva context, ne-am uitat și unde se plasează în România comparat cu celelalte țări. Am comparat niște date din 2016, când România, din punct de vedere a inegalității de avere, arată foarte similar cu Danemarca. E surprinzător, deoarece Danemarca este, sau cel puțin așa crede lumea, o țară mai socialistă, însă în ceea ce privește inegalitatea de avere, aceasta e chiar mare. Deci, este una dintre ce țările cu cea mai mare inegalitate de avere. Statele Unite sunt cel mai sus, dar Danemarca nu e departe și România e tot pe acolo”.

În ceea ce privește inegalitatea de venituri aceasta este puțin mai mică decât inegalitatea de avere, în România, dar și în celelalte țări, a susținut economista.

Deutsche Welle relata, în 2023, citând ultimul Eurobarometru: „Se înregistrează apoi o creștere a diferenței de venituri între cei care trăiesc tot mai bine și cei care abia reușesc să supraviețuiască, potrivit Coeficientului Gini care măsoară măsoară inegalitatea veniturilor disponibile ale populaţiei și care a crescut treptat. România are astfel al treilea cel mai mare coeficient de inegalitate a veniturilor din UE, după Bulgaria şi Lituania”.

Corina Boar a susținut că a urmărit evoluția unor măsuri de reducere a inegalității, fie de venit, fie de avere, pe parcursul timpului: „România arată destul de similar cu media pe Europa din acest punct de vedere. În Europa, clar, gradul de inegalitate este mai mic decât în SUA”.

Cauzele creșterii inegalității

Sunt cam trei cauze mari din cauza cărora a crescut inegalitatea.

„Inovațiile tehnologice și globalizare, de exemplu, apariția computer-ului. Cine are de câștigat? Computer-ul face anumite operațiuni pe care înainte le făceau angajații. Așa că se vede clar în date că angajații primesc acuma o porție mai mică din profiturile pe care le face firma. Apoi, au de câștigat lucrătorii care știu să opereze computer-ul și atunci crește inegalitatea între cei care sunt avansați în folosirea computerului respectiv cei care știu la nivel de bază sau nu știu deloc”, explică economista.

Un alt element important este concentrarea pieței: „În sensul că unele firme au devenit din ce în ce mai mari și acestea fac profituri din ce în ce mai mari. Și fiindcă nu toată lumea are acțiuni la acestea, se bucură de aceste profituri doar proprietarii, acționarii.”

În mai multe industrii se constată, spune economista, că un grup de câteva companii fac 40-50% din vânzări, iar procentul acesta crește constant pentru că aceste firme își permit să investească în cea mai bună tehnologie.

„A treia teorie vehiculată, dar asta s-ar putea să fie valabilă doar pentru Statele Unite: rata de impozitare la persoanele care au venit mare a scăzut mult începând cu 1960. Și atunci, cei care susțin această teorie cred că dacă îi impozităm mai puțin pe cei bogați, ei devin și mai bogați”, explică cercetătoarea.

Taxarea veniturilor, cheia reducerii inegalității

În acest context, o mulțime de politicieni, de cercetători și reprezentanți ai mediului academic au început să se întrebe: „care sunt cele mai eficiente metode de a opri aceste tendințe?”

Din cercetările Corinei Boar rezultă că cele mai eficiente modalități de a reduce inegalitatea sunt cele care se referă la taxare, nu cele care se referă la evitarea concentrării piețelor.

„Se pune întrebarea: cum faci taxarea? Depinde un pic de care-i atitudinea societății față de inegalitate, că asta determină la sfârșitul zilei beneficiile taxării. Nivelul optim al taxelor depinde de asta. Noi, economiștii, nu știm care-s preferințele societății pentru redistribuție, lumea își exprimă preferințele astea la vot ș.a.m.d. Noi în economie ce știm? Dacă aflăm că astea sunt preferințele societății, noi putem să facem recomandări de ce ar trebui să se întâmple”.

Totuși un element care reiese din analiza cercetătoarei și colaboratorilor ei și care nu depinde de preferințele societății pentru redistribuție, este faptul că introducerea unei taxe proporționale pe venit, iar fondurile să fie redistribuie populației ca și transferuri egale pentru toată lumea, este cea mai eficientă metodă de a reduce inegalitatea.

„Dacă faci chestia asta și dacă o faci într-un mod optim, poți să realizezi majoritatea beneficiilor pe care le-ai putea obține. Dacă ai avea și taxe pe avere, dacă ai taxa pe bogați mai mult ai avea beneficii adiționale, că ai mai multe instrumente, dar beneficiile adiționale nu ar fi extraordinare”, a susținut economista.

De exemplu, dacă luăm o companie ca și Amazon și introducem o taxă doar pentru că credem noi că are marjă de profit foarte mare, s-ar putea ca Amazon atunci să se mute sau să concedieze o parte din forța de muncă și atunci să reducă o parte din salarii.

Despre salariul minim european

Întrebată despre efectul salariului minim european asupra reducerii inegalității, Corina Boar a susținut:

„Depinde de ce o să se întâmple după. Și depinde un pic și de reacția firmelor. Să zicem că firmele nu își modifică nicicum felul în care operează. Atunci da, dacă avem salariul minim pe economie automat reducem inegalitatea. Dar dacă firmele ori concediază angajați, ori fac cum face McDonald's din Statele Unite, care nu mai are casieri, deoarece au fost înlocuiți cu un ecran pe care tu comanzi. Dacă tu adopți tehnologii noi ca să îi înlocuiești pe lucrătorii cărora acuma tu trebuie să le plătești salariul minim, asta s-ar putea să aibă efectul invers și să crească inegalitatea”.

Există o literatură destul de generoasă cu privire la salariul minim, dar aceasta analizează studii de caz din diverse orașe, să zicem, unde s-a impus minimum față de un oraș unde nu s-a impus. „Concluziile din cazurile astea de studiu nu au produs un mesaj consistent cu privire la efectul introducerii salariului minim. Depinde, s-ar putea să funcționeze sau să nu funcționeze”.

Depinde foarte mult și dacă se găsește un nivel optim al salariului minim pe economie. „Dacă îl faci prea mare atunci efectele astea negative de concediere sau înlocuire a forței de muncă cu tehnologii de astea de automatizare s-ar putea să apară.”

„În medie, trăim mai bine”

Întrebată despre efectul creșterii inegalității asupra calității vieții în general, economista a susținut: „In medie economiile cresc. Deci mărimea plăcintei crește. Întrebarea este cine are acum o felie mai mare din plăcintă. Ce se observă este că și persoanele care sunt la baza piramidei distribuirii veniturilor o duc mai bine decât în trecut. Însă persoanele mai bogate o duc disproporționat mai bine decât în trecut. Dar, în medie, și cam pentru toată lumea nivelul de trai cel puțin în jos nu s-a dus. S-a dus în sus, s-a dus în sus mai mult pentru unii decât pentru alții. Per total, toți trăim mai bine”.

Până la urmă, deciziile cu privire la redistribuirea veniturilor se fac la vot. „Contează preferințele societății. S-ar putea ca unora să nu le placă faptul că există diferențe foarte mari între venituri”, a concluzionat economista.

10 ani de ERMAS

Conferința ERMAS aduce în fiecare an în România cei mai buni economiști români din întreaga lume.

„Prima dată când am venit a fost în 2019 și mi-a plăcut foarte mult. Eu fac macroeconomie. Toți macro-economiști români pe care-i știu și de care au zisem vin la ERMAS și asta m-a motivat să vin. Am venit și mi-a plăcut și mi se pare că de la un an la altul tot mai mult crește calitatea. Pentru mine e o plăcere să vin înapoi” – a susținut Corina Boar.

„Ediția din acest an a conferinței ERMAS este una specială pentru că se împlinesc 10 ani de când am început să facem la Cluj această conferință. Este rezultatul unei inițiative care de fapt a început în 2013 cu un workshop, iar în 2014 cu prima ediția a conferinței. Ne bucurăm foarte tare că această inițiativă este o realitate, s-a consolidat și a devenit o permanență”, a susținut Răzvan Mustață, decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (UBB)

Printre invitații speciali de anul acesta se numără profesori remarcabili în domeniile lor, de la Harvard, de la Universitatea din Chicago sau de la Tilburg.

„Sunt aproape 100 de economiști care se regăsesc pe articolele prezentate sau incluse în programul conferinței. Aproximativ 80 și ceva au ajuns la Cluj. Unii au stat toată perioada, alții au stat doar în ziua în care a avut de prezentat rezultatele cercetării proprii. Avem aproximativ 80-90 de economiști prezenți fizic aici, în România”, a detaliat Mustață.