Cosmin Marinescu preconizează că anul 2023 va fi anul dezinflației

0
0

Consilierul Prezidenţial Cosmin Marinescu a arătat care sunt provocările și riscurile cu care ne-am putea confrunta în 2023, cum ar trebui să arate bugetul de stat pentru anul viitor și care sunt măsurile pentru scăderea inflației. 

Consilierul prezidențial a explicat cum ar trebui să arate bugetul pentru 2023 FOTO Mediafax
Consilierul prezidențial a explicat cum ar trebui să arate bugetul pentru 2023 FOTO Mediafax

„Economia globală continuă să se confrunte cu multiple provocări la adresa stabilității și predictibilității, amplificate de inflația record, precum și de implicațiile economice și de securitate ale războiului din Ucraina”, a scris Cosmin Marinescu pe pagina sa, arătând că „probabil că traversăm perioada cu cea mai mare densitate în materie de crize din ultimul secol, care își vor pune amprenta, profund, pe evoluțiile din următoarele decenii”.

Potrivit cobnsilierului prezidențial, „sunt crize eterogene declanșate de cauze simultane, aparent independente, până la un punct, dar cu implicații multiple, care se întrepătrund și se intercondiționează reciproc în domenii dintre cele mai diverse”. 

De asemenea, „spirala crizelor a fost pusă în mișcare de criza sanitară generată de pandemia de Covid-19, urmată de un lockdown economic care a perturbat lanțurile globale de aprovizionare. La acestea s-au adăugat, pe final de 2021, criza energetică din Europa, apoi, la începutul lui 2022, războiul și criza de securitate în plan regional, context care culminează în prezent cu inflația generalizată și creșterea costurilor de finanțare”, mai arată consilierul. 

Marinescu a mai arătat că „riscurile macroeconomice exogene trebuie evaluate și gestionate cu maximă prudență, având atenția orientată totodată și asupra vulnerabilităților endogene, care evidențiază probleme și dezechilibre structurale acumulate sistematic de-a lungul anilor, precum cele care grevează, în cazul României, situația contului curent al balanței de plăți”. 

Redresarea economică post-pandemie

Potrivit consilierului, „redresarea economică post-pandemie și-a pierdut avântul la nivel global, iar cele mai recente prognoze macroeconomice indică perspective mult mai rezervate. Contextul economic general este însă dominat de incertitudini semnificative, de unde și o foarte puternică volatilitate la nivelul celor mai titrate prognoze, a căror acuratețe are mult de suferit. De aici implicațiile și riscurile aferente la nivelul deciziilor de politică economică”.

Marinescu a arătat că FMI și OCDE au arătat că sunt scenarii ce prezintă riscuri recesioniste din care România nu face parte, „însă nu pot fi excluse anumite efecte de contagiune, de natură să încetinească unele categorii de exporturi și creșterea economică estimată pentru anii următori”.

Astfel, inflația este principala provocare la adresa stabilității economice, fiind nevoie de măsuri de sprijin, a arătat consilierul. În ceea ce privește politicile monetare, acestea au fost  aruncate în lupta anti-criză, devenind prociclice după ce au indicat schimbare decisivă de direcție, fapt care va frâna creșterea economiei. 

„Consolidarea fiscală devine tot mai dificilă în continuare, în condițiile în care mare parte și din povara crizei energetice a fost preluată, cel puțin temporar, de bugetele statale”, a mai arătat consilierul. 

Totodat, consilierul a notat că „ponderea în PIB a datoriilor publice a crescut consistent în majoritatea statelor UE, dar și în SUA sau Marea Britanie”, astfel că se conturează „riscul ca anii următori să fie gravați de o nouă revenire în spectrul crizei datoriilor suverane”.

România, creștere economică pe bază de consum 

În cazul României, deși arată că s-a indicat o creștrere economică de 5%, expertul subliniază că „motorul creșterii economice rămâne în continuare consumul, în detrimentul investițiilor”.

„Prioritățile investiționale prin alocarea programată de 7,2% din PIB, constituie premise pozitive pentru inversarea contribuției factorilor la creșterea economică în favoarea investițiilor - bazate în special pe fondurile europene”, a subliniat Marinescu. .

Potrivit specialistului, „dezechilibrele externe reprezintă probabil cel mai serios semnal de alarmă la adresa sustenabilității și competitivității economice a României”, iar „influența puternică a sectorului public este în contrast clar cu situația de dinaintea crizei financiare din 2008, atunci când deteriorarea contului curent a fost generată preponderent de expansiunea sectorului privat, în anumite privințe nesustenabilă, în contextul unui output-gap puternic pozitiv”. 

image

Dependența puternică de importurile pentru anumite categorii de bunuri arată nevoia evidentă a unor strategii concrete privind creșterea producției interne și a exporturilor”, a mai arătat Marinescu, explicând că „deficitul comercial a ajuns la 25 miliarde euro, cu aproape 50% mai mare față de perioada similară din 2021, fiind determinat parțial și de creșterea mai puternică a prețurilor importurilor față de prețurile exporturilor”.

Preconizări privind scăderea inflației

Totodată, Marinescu a sublliniat că „veniturile fiscale au crescut în termeni nominali cu aproape 23%, însă principalul aliat al acestei performanțe a fost inflația, prin creșterea puternică a tuturor prețurilor. Această evoluție nu se va mai putea repeta în 2023, ceea ce va muta accentul administrării fiscale din planul performanțelor cantitative în cel calitativ, al eficienței colectării fiscale”.

Astfel, expertul arată că „investițiile din fonduri europene sunt instrumentele vitale”, a căror implementare este însă „suboptimală până la acest moment”.

image

Marinescu a mai subliniat că bugetul pentru 2023 „trebuie să fie un buget robust, credibil, care să susțină angajamentul de consolidare fiscală - prin reducerea sustenabilă a deficitului bugetar în țintele asumate, implementarea PNRR și absorbția integrală a fondurilor europene, asigurând protecția adecvată a celor mai vulnerabile categorii sociale în raport cu inflația, dar și față de criza energetică și riscurile acesteia în perioada de iarnă”, arătând că este nevoie de prudență în privința finanțelor publice, „iar reformele și investițiile din fonduri europene trebuie susținute și accelerate la maximum„.

Trebuie să înțelegem că procesul de dezinflație, adică de reducere a intensității inflației, are nevoie de un anumit timp și de acomodarea unor ajustări în economie, legate inclusiv de creșterea ratelor dobânzii. În acest sens, dată fiind necesitatea unei politici monetare consecvente cu obiectivul definitoriu privind țintirea inflației, care să confere credibilitate și încredere, se poate anticipa că 2023 va fi anul dezinflației”, a mai arătat Cosmin Mrinescu. 

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri