Ce îi nemulţumeşte pe oamenii de afaceri din România: lipsa digitalizării ANAF şi măsurile fiscale intempestive

Adoptarea intempestivă de măsuri fiscale în regim de urgenţă în mod nejustificat economic, dar şi lipsa digitalizării ANAF şi lipsa de cooperare a autorităţilor fiscale sunt printre principalele nemulţumiri ale oamenilor de afaceri reuniţi în Camera de Comerţ Româno-Americană (AmCham).

AmCham Romania a derulat în lunile iulie-august 2019 un sondaj în rândul companiilor membre pentru a evalua percepţia acestora cu privire la principalele măsuri de politică fiscală, şi modul în care acestea afectează deciziile de investiţii şi derularea afacerilor în România.

Politica fiscală este una din principalele direcţii strategice ale agendei AmCham Romania, iar răspunsurile celor 128 de companii membre care au participat la acest sondaj confirmă observaţiile şi recomandările pe care AmCham le înaintează decidenţilor în domeniul fiscal.

„Deşi politica fiscală a fost întotdeauna în centrul atenţiei mediului de afaceri, în ultimii ani importanţa sa a crescut ca rezultat al modificărilor frecvente cu care ne-am confruntat, al iniţiativelor care au fost lansate de multe ori doar la nivel de  intenţie în spaţiul public, şi, dăcă ne referim doar la ultimele 12 luni, datorită măsurilor fiscale, unele impuse în mod netransparent, altele îndelung discutate cu decidenţii, dar încă neadoptate”, a declarat Ionuţ Simion, Preşedintele AmCham Romania şi al grupului de lucru AmCham dedicat fiscalităţii în deschiderea conferinţei de presă dedicate prezentării rezultatelor sondajului.

În contextul acestui demers, la capitolul avantaje ale politicii fiscale, s-au evidenţiat:

§  Cota unică, în continuare cel mai apreciat avantaj competitiv oferit de România, în opinia a 75% dintre respondenţi, urmată de impozitul de 5% pe dividende, prezentă în opţiunile a 70% dintre respondenţi.

§  Stimulentele fiscale, apreciate ca fiind favorabile de 60% dintre participanţii la sondaj dar care pot deveni un dezavantaj pentru investitori în lipsa implementării din cauza imaterialităţii sau dificultăţilor practice, deşi sunt un element care ar putea contribui la consolidarea uneia dintre cele mai valoroase industrii – cea de software.

§  Armonizarea legislaţiei fiscale cu legislaţia europeană, considerată de 58% dintre respondenţi un element de stabilitate şi predictibilitate.

§  Legislaţia pentru regimul de holding, 30%.

În ce priveşte neajunsurile legislaţiei fiscale, cele mai multe răspunsuri au plasat pe primele poziţii:

§  Atractivitatea scăzută a stimulentelor fiscale, cu 64%, fiind vorba în special de stimulentele pentru activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare care există doar pe hârtie, fără a fi implementate în practică, în ciuda insistenţelor mediului de afaceri şi a beneficiilor pe care le-ar aduce României.

§  Adoptarea intempestivă de măsuri fiscale în regim de urgenţă în mod nejustificat economic şi netransparent precum OUG 114/2018, este considerată de peste 61% dintre respondenţi principalul neajuns care afectează încrederea în mediul investiţional din România.

§  Nearmonizarea la timp a legislaţiei fiscale cu cea contabilă, 57%.

§  Neplafonarea CAS şi CASS se menţine, cu 52% în topul neajunsurilor, mediul de afaceri solicitând de fapt o corelare echitabilă a valorii şi calităţii serviciilor de sănătate pe care asiguraţii le pot accesa în contul contribuţiilor pe care le achită.

Întrebările din sondaj au vizat de asemenea principalele neajunsuri ale administraţiei fiscale care constituie o barieră pentru investiţii suplimentare şi pentru mediul de afaceri în general.

• Răspunsurile la această întrebare plasează, cu peste 85% dintre răspunsuri, lipsa digitalizării ANAF în topul neajunsurilor. Deşi este un deziderat comun pentru mediul de afaceri şi decidenţi, semnalarea de către majoritatea respondenţilor a acestui aspect transmite urgenţa nevoii de modernizare prin digitalizare a infrastructurii administraţiei fiscale, o condiţie esenţială pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare.
• Un procent foarte ridicat de respondenţi, de peste 80%, reclamă lipsa de cooperare, şi chiar agresivitate din partea autorităţilor fiscale, a căror remediere o vedem posibilă prin digitalizare care va reduce numărul interacţiunilor directe dintre autoritate şi contribuabili, şi prin asumarea de către ANAF a unui rol de prevenţie şi educare a contribuabililor.
•  Aproape jumătate dintre participanţii la sondaj au inclus în aceeaşi categorie a neajunsurilor, netransparenţa privind criteriile de risc şi modalitatea de selectare a contribuabililor pentru control (57%), procesul complex de confomare fiscală (53%) şi nerespectarea prevederilor legale privind modificarea legislaţiei fiscale (41%).

Cu privire la măsurile recomandate în vederea îmbunătăţirii legislaţiei fiscale, selecţia acestora se menţine în zona rezolvării deficienţelor semnalate prin răspunsurile la întrebările anterioare, după cum urmează:

§  Predictibilitatea procesului de adoptare a măsurilor de politică fiscală, 82%.

§  Transparenţa şi stabilitatea politicii fiscale, 76%.

§  Reducere a evaziunii fiscale prin digitalizare şi alte măsuri de combatere a evaziunii, 72%.

§  Modernizarea ANAF, 61%.

§  Strategie de stimulare a investiţiilor cu valoare adăugată mare, 50%.

Referindu-se la recomandarea legată de strategia de stimulare a investiţiilor, Mihai Faur, reprezentant al UiPath, companie membră AmCham Romania, a punctat în intervenţia sa că „în timp ce noi stagnăm, statele care înţeleg oportunităţile economiei digitale şi provocările actuale îşi adaptează legislaţia fiscală pentru atragerea şi favorizarea modelelor de afaceri bazate pe inovaţie şi valoare adăugată mare.  Dacă România nu va lua urgent măsuri pentru a atrage funcţiile importante ale modelelor de afaceri contemporane – adică să se îndrepte către tehnologie şi activităţi de cercetare-dezvoltare, veniturile fiscale alocate vor fi drastic reduse în comparaţie cu statele ce oferă un cadru naţional complex favorabil investiţiilor”.

Conform aceluiaşi sondaj, calitatea dialogului dintre contribuabili şi factorii de decizie în ceea ce priveşte măsurile legislativ-fsicale este apreciată ca fiind slabă de peste 67% dintre respondenţi, şi la fel comunicarea dintre contribuabili şi ANAF (61%).

„Semnalele pe care membrii comunităţii AmCham le transmit prin intermediul acestui sondaj relevă câteva teme recurente care se evidenţiază atât ca dezavantaje dar şi ca oportunităţi doar dacă vor fi corect înţelese şi abordate fără întârziere. Mesajul AmCham Romania este că digitalizarea administraţiei fiscale este o urgenţă pentru o administrare eficientă a activitităţilor economice şi pentru creşterea calităţii veniturilor la buget, şi mai ales pentru asigurarea relevanţei României pentru noile modele de afaceri”, a concluzionat Alex Milcev, reprezentantul EY Romania în grupul de lucru pentru fiscalitate din cadrul AmCham Romania.

Cu privire la toate cele de mai sus, AmCham Romania rămâne deschisă pentru dialog şi consultări transparente cu autorităţile implicate.