Câte firme cu acţionari ruşi şi ucrainieni sunt în România. Numărul acestora a crescut semificativ în ultimii ani
0
477 de companii care au în structura acţionariatului cetăţeni de origine rusă şi 773 de companii care au în structura acţionariatului cetăţeni de origine ucraineană activează, în prezent, în România, potrivit unei analize a platformei Termene.ro.
Potrivit sursei citate, în ambele cazuri, valorile sunt în creştere – pentru companiile cu acţionari de origine rusă, de la 453 companii cât activau în România în anul 2019 şi 391 cât activau în anul 2018, pe când pentru cele cu acţionari de origine ucraineană, de la 726 în anul 2019, respectiv 636 în anul 2018.
Specialiştii susţin că în ambele cazuri este vorba despre companii înfiinţate în România (respectând legislaţia autohtonă) care au în structura acţionariatului cetăţeni de origine rusă, respectiv ucraineană, fără însă să fie obligatoriu ca aceştia să deţină pachetul majoritar (peste 50% din capitalul social al societăţii) sau să fie acţionari unici (100% din capitalul social al societăţii).
„Capitalul social este aportul (financiar sau de altă natură) al asociaţilor care au convenit înfiinţarea unei societăţi. În funcţie de valoarea contribuţiei se stabileşte procentul pe care fiecare asociat îl deţine în cadrul respectivei societăţi – procent care determină, printre altele, şi modul în care se împarte profitul obţinut la finalul fiecărui an.”, explică sursa citată.
Domeniile în care sunt prezente cele mai multe firme cu acţionariat rusesc sunt IT-ul, lucrările de construcţii si comerţul.
De asemenea, cele mai numeroase firme din România care au capital ucrainean sunt cele din construcţii, comerţ nespecializat şi transporturi.
Companiile cu capital rusesc au venituri şi profituri mai ridicate
Din punctul de vedere al profitului mediu şi al cifrei de afaceri medii, în toţi cei 3 ani de analiză, companiile cu capital rusesc s-au dovedit mai performante, potrivit analizei platformei Termene.ro.
În anul 2018, o companie cu capital rusesc obţinea, în medie, o cifră de afaceri de 2,16 milioane lei, pe când una cu capital ucrainean înregistra venituri de doar 1,55 milioane lei (cu aproximativ 0,5 milioane lei mai puţin).
Decalajul s-a dublat în anul 2019, când o companie cu capital rusesc obţinea, în medie, o cifră de afaceri de 2,73 milioane lei, iar una cu capital ucrainean, cu aproximativ 1 milion lei mai puţin – mai exact 1,74 milioane lei.
În anul 2020, decalajul a revenit la valoarea anului 2018, (aproximativ 0,55 milioane lei), o companie cu capital rusesc obţinând, în medie, o cifră de afaceri de 2,14 milioane lei, pe când una cu capital ucrainean a obţinut 1,69 milioane lei.
În cazul profitului, în anul 2018, o companie cu capital rusesc obţinea un profit dublu în comparaţie cu una cu capital ucrainean – 0,16 milioane lei faţă de 0,08 milioane lei. Decalajul s-a redus la jumătate în anul 2019, când o companie rusească obţinea un profit de 0,15 milioane lei, iar una cu capital ucrainean de 0,11 milioane lei (25% mai mult), acesta dispărând aproape complet în anul 2020 când ambele categorii de societăţi au obţinut un profit mediu de aproximativ 0,13 milioane lei.
„Fiind vorba de un număr mic de companii analizate – de ordinul sutelor - indicatorul nu este unul foarte concludent. Este suficient ca 1-2 companii să înregistreze valori ridicate ale cifrei de afaceri sau ale profitului pentru ca întreaga medie să crească semnificativ. Cu toate acestea, nu se poate să nu iasă în evidenţă faptul că în intervalul 2018–2020 companiile cu capital rusesc au profitul mediu în scădere, pe când cele cu capital ucrainean, în creştere.”, susţin specialiştii.
Conform acestora, din punctul de vedere al profitabilităţii, în intervalul 2018–2020 situaţia s-a schimbat, societăţile cu capital rusesc având un indicator în scădere, de la 7,18% la 6,19%, în timp ce firmele cu capital ucrainean înregistrează o creştere de la 5,18% la 7,47%.
Profitabilitatea reprezintă sumele cu care asociaţii (în cazul de faţă cetăţenii ruşi sau ucraineni care deţin companiile analizate) rămân la fiecare 100 lei încasaţi. Practic, în anul 2020, la 100 de lei facturaţi, asociaţii unei companii cu capital rusesc au rămas cu 6,19 lei, iar cei ai unei companii cu capital ucrainean, cu 7,47 lei.
Companiile cu capital ucrainean, mai stabile financiar
Autorii analizei mai arată că firmele cu capital rusesc au o viteză de plată a datoriilor totale de aproximativ 2,5 ori mai mare comparativ cu cele cu capital ucrainean.
În anul 2018, viteza medie era de 421 de zile pentru companiile cu capital rusesc şi de 163 de zile pentru companiile cu capital ucrainean, pe când în anul 2020, companiile cu capital rusesc aveau o viteză de plată de 398 de zile, comparativ cu 161 zile în cazul companiilor cu capital ucrainean.
Acest comportament este vizibil şi în cazul riscului de intrare în insolvenţă, unde firmele cu capital ucrainean stau mai bine decât cele cu capital rusesc.
Astfel, în anul 2020, din 100 de firme cu capital ucrainean, 54 aveau risc scăzut de intrare în insolvenţă şi 42 aveau risc ridicat. În cazul celor cu capital rusesc, din 100 de firme, 49% aveau risc ridicat de intrare în insolvenţă, identic cu cele cu risc scăzut. În ambele cazuri, diferenţa de până la 100% este reprezentată de companii cu risc mediu de intrare în insolvenţă.
Firmele cu capital ucrainean, mai predispuse să-şi păstreze legătura cu Ucraina
Potrivit datelor oferite de Termene.ro, şi din punct de vedere geografic se observă un comportament diferit între cele două categorii de companii analizate.
Companiile cu capital rusesc sunt localizate în cea mai mare parte în zona Bucureşti-Ilfov, pe când cele cu capital ucrainean, în nordul ţării – aproape de Ucraina.
În zona Bucureşti-Ilfov au sediul 266 de companii cu capital rusesc şi 259 de companii cu capital ucrainean. În cazul companiilor cu capital rusesc, acestea reprezintă 55% din totalul celor care funcţionează în România (477), iar în cel de-al doilea caz (companii cu capital ucrainean), acestea reprezintă 32% din totalul companiilor care funcţionează în România (773).
Cele mai multe companii cu capital ucrainean au sediul în judeţul Suceava- 119, Iaşi şi Maramureş– 46, respectiv Cluj– 42 de companii. Restul de companii cu capital rusesc au sedii în judeţele Cluj- 24 şi Iaşi– 22 de companii, în judeţele Suceava şi Maramureş fiind cumulat doar 11 astfel de companii.
Dacă în cazul companiilor cu capital ucrainean se observă şi legătura fizică pe care o au cu Ucraina, vizibilă prin numărul mare de astfel de companii amplasate în zona de graniţă, companiile cu capital rusesc sunt centralizate în special în zona Bucureşti–Ilfov, legătura acestora cu Rusia fiind mai puţin strânsă.
Se încarcă comentariile...
